Milioane de kilometri pătrați de nisip

Inovația aparține cercetătorilor de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și Universității din Tokyo. Detaliile despre acest proces și utilitatea sa au fost publicate recent în revista de specialitate Journal of Building Engineering, relatează El Confidencial.

 

Descoperirea pornește de la o paradox bine cunoscut în domeniu: în timp ce industria extrage nisip din râuri, cariere și mări, provocând un impact major asupra mediului, deșerturile concentrează milioane de kilometri pătrați de nisip considerat inutil. Acest tip de nisip, fiind mult prea fin, nu a fost niciodată adecvat pentru betonul convențional, în ciuda abundenței și accesului facil în regiunile aride.

După cum explică Ren Wei, cercetător la NTNU și autorul principal al studiului, „problema principală este că nisipul din deșert este atât de fin încât nu permite betonului să atingă rezistența necesară pentru utilizarea structurală”. Această limitare a condiționat timp de decenii dezvoltarea unor alternative care să permită reducerea presiunii asupra resurselor naturale tradiționale.

O soluție care reinventează tot ce se știe

Echipa de cercetare propune o soluție care reinventează modelul tradițional de producție. Noul material, botezat „Botanical Sand Concrete”, este obținut prin amestecarea nisipului din deșert cu lemn mărunțit, în cantități egale.

Compoziția este apoi procesată prin presare termică sub presiune înaltă, la o temperatură de aproape 180 Celsius. Marea diferență față de betonul clasic este absența totală a cimentului și a reacțiilor chimice complicate.

Secretul succesului este lignina, un polimer regăsit în compoziția lemnului. Atunci când este supusă la temperaturi înalte și presiune, aceasta se fluidizează, devenind un liant natural. Efectul, potențat de alcalinitatea nisipului, reușește să sudeze particulele într-o structură stabilă, rezultând blocuri de construcție destul de rezistente pentru a fi folosite în proiecte reale.

Unde poate fi folosit

Experimentele de laborator au demonstrat că noul material respectă normele industriale din Japonia pentru fabricarea pavelelor și a trotuarelor. Cercetătorii au evaluat factori precum forța de presare, durata procesului și granulația nisipului, dovedind că și cel mai fin nisip deșertic poate fi transformat într-o structură stabilă și rezistentă.

Oamenii de știință punctează faptul că sustenabilitatea acestui proiect depinde de producția locală, realizată chiar lângă deșerturi, pentru a elimina poluarea cauzată de transport.

Mai mult, se experimentează înlocuirea componentelor din lemn cu deșeuri din agricultură, o mișcare ce ar minimiza amprenta de carbon. Totuși, experții rămân prudenți: sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea cum rezistă materialul la scară mare în condiții de temperaturi scăzute.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.