Paradoxul Sănătății în 2026: România își alungă „Arhitecții” sistemului medical. De ce vor să plece în străinătate 70% dintre tinerii specialiști în sănătate publică

Cine este și ce face, de fapt, medicul de sănătate publică?

Dacă un chirurg salvează viața unui pacient pe masa de operație, medicul SPM salvează mii de vieți prin organizarea sistemului care face acea operație posibilă. Medicii de sănătate publică sunt, în esență, arhitecții sistemului medical, având roluri pe care publicul larg abia acum începe să le descopere:

• Prevenția ca prioritate: Ei nu așteaptă ca oamenii să se îmbolnăvească; organizează campanii de vaccinare, screening-uri pentru cancer și programe de educare pentru un stil de viață sănătos.
• Managerii eficienței: Se ocupă de administrarea spitalelor, asigurându-se că banii, echipamentele și personalul sunt folosite corect pentru ca pacientul să primească îngrijire de calitate.
• Strategii crizelor: Ei analizează datele epidemiologice și creează planurile de răspuns în caz de pandemii sau urgențe sanitare, fiind singura barieră între populație și haosul administrativ.

„Generația Schimbării” vrea un sistem non-clinic

Studiul național „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România – de la rezidențiat la angajare” a scos la iveală că lipsa unor oportunități profesionale clare îi împinge pe acești experți spre granițe. Studiul a fost realizat de Disciplina de SPM a UMF „Carol Davila”, în colaborare cu ARSPMS și alte 11 centre universitare din țară, analizând parcursul a 184 de medici.

Contrar mitului că toți medicii vor să stea „la patul bolnavului”, această nouă generație alege conștient nivelul macro:

• 58,8% dintre rezidenți au ales SPM special pentru a activa într-un mediu non-clinic.
• Tinerii sunt orientați către binele general (49,4%) și management sanitar (36,4%).
• Există o deschidere majoră către viitor: 41% sunt interesați de Sănătatea Digitală și Inteligența Artificială.

Realitatea veniturilor: Peste jumătate dintre specialiști câștigă sub 10.000 RON net

Raportul evidențiază o ierarhie financiară bazată pe gradul profesional care explică parțial demotivarea tinerilor:

• Medicii Specialiști: Peste 54% câștigă între 5.000 – 10.000 RON net.
• Medicii Primari: Veniturile de top (peste 30.000 RON) sunt rare și implică un efort extrem, cu o medie de 13 ore de muncă pe zi.
• Așteptările tinerilor: Aproape jumătate dintre rezidenți vizează un prag de 10.000 – 15.000 RON imediat după examen, nivel greu de atins în prezent în sistemul public pe posturi administrative.

Satisfacția profesională: Împlinirea vine odată cu experiența

Deși marcat de bariere, nivelul de satisfacție generală rămâne surprinzător de solid:

• Indicator general ridicat: Atât medicii specialiști, cât și cei primari raportează o satisfacție cumulată de aproximativ 75,2%.
• Maturitatea aduce împlinire: Medicii primari tind să fie „foarte satisfăcuți” într-o pondere dublă față de specialiști (26% față de 12%).
• Contrastul privat vs. public: Sectorul privat este asociat cu satisfacție maximă, în timp ce în sectorul public se înregistrează singurele cazuri de insatisfacție extremă.

Vocea autorităților: „Avem nevoie de ei la masa deciziilor”

Prof. Dr. Cătălina Poiană, Președintele CMR: „Este esențial ca acești profesioniști să fie integrați acolo unde expertiza lor poate aduce cea mai mare valoare: în conducerea unităților sanitare, în direcțiile de sănătate publică și în elaborarea politicilor de sănătate”.

Prof. Dr. Viorel Jinga, Rectorul UMFCD: „Universitatea noastră investește în formarea acestor specialiști la cele mai înalte standarde, dar este datoria întregului sistem să le ofere un parcurs profesional predictibil și atractiv acasă, în România”.

Barierele și pericolul exodului: 7 din 10 rezidenți se uită spre Vest

Obstacolele rămân neschimbate: criza locurilor de muncă (43%), politizarea funcțiilor tehnice și nerecunoașterea vechimii în specialitate pentru cei din administrație. Rezultatul?

• 16,5% au deja intenția fermă de a pleca din România.
• 52,9% consideră emigrarea o variantă „posibilă”.
• Doar 30,6% sunt hotărâți să rămână.

O reformă care nu mai poate aștepta

Studiul național „Traseul în carieră al medicilor de SPM” este un diagnostic sever. În raportul său, Organizația Mondială a Sănătății punctează clar: investiția în sănătatea publică nu este un cost, ci o asigurare împotriva viitoarelor crize. Lipsa acestor „arhitecți” face sistemele vulnerabile. Experții studiului propun o reformă radicală:

1. Deblocarea posturilor și obligativitatea specialității SPM pentru funcțiile de management.
2. Modernizarea curriculei prin leadership strategic și economie medicală.
3. Recunoașterea activității administrative ca vechime medicală pentru a opri pierderea talentelor.

În toamna anului trecut, 40% din medicii din România lua în calcul emigrarea. Multe orașe din România vor deveni „adevărate deșerturi medicale”. Însă, medicii nu trebuie obligați să rămână în țară. Cum au reacționat studenții, medicii rezidenți și cadrele universitare la declarația premierului Ilie Bolojan, făcutăîn luna februarie 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE