40% din medici iau în calcul emigrarea. Multe orașe din România vor deveni „adevărate deșerturi medicale”

Reducerile bugetare și măsurile legislative afectează moralul cadrelor medicale

Un sondaj recent realizat de MEDIjobs, cea mai mare platformă de recrutare dedicată sectorului medical din România, arată că 83,7% dintre cadrele medicale consideră reducerile bugetare și noile măsuri legislative „dezamăgitoare” sau „frustrante”. 

Printre aceste măsuri se numără plafonarea sporurilor pentru condiții de muncă periculoase la 300 de lei brut pe lună, reducerea concediilor suplimentare și interdicția medicilor de a lucra în privat în timpul programului la stat.

„Peste 80% dintre specialiștii din sănătate se declară demotivați sau frustrați de reducerile bugetare și noile măsuri legislative, un procent care nu poate fi ignorat. Dincolo de cifre, rămâne clară starea de nesiguranță resimțită atât de cadrele medicale, cât și de angajatorii medicali. Fără soluții rapide de retenție a personalului și susținere a companiilor medicale, riscăm să pierdem resurse esențiale pentru funcționarea sistemului medical din România.”, avertizează Catrinel Hagivreta-Djafari, CEO și cofondator MEDIjobs.

Medicul rezident în neurochirurgie Marius Zaharia explică pentru Libertatea de ce aceste schimbări îi afectează pe medici:

„Mi se pare că măsurile sunt luate plecând de la premisa că medicii își doresc să facă lucruri în detrimentul pacienților. Este trist să pornești de la ideea că medicul trebuie controlat permanent, ca și cum altfel ar acționa împotriva interesului pacientului. Aceste măsuri mă mâhnesc”.

El adaugă: „La un moment dat se ajunge inevitabil la plecarea din sistemul public, fie spre privat, fie în străinătate. După atâția ani de școală, nu poți să stai fără un post sau să faci voluntariat cu lunile”.

4 din 10 cadre medicale iau în calcul emigrarea, iar 1 din 3 preferă sectorul privat

Sondajul arată că 40,6% dintre respondenți iau în calcul să profeseze în străinătate, iar 33,6% preferă sectorul privat. Doar 11,7% mai consideră sistemul public ca fiind potrivit pentru activitatea profesională.

Astfel, am putea asista la un nou exod al medicilor din România.

Dr. Rareș Vrîncianu, medic rezident în oncologie, a dezvăluit pentru Libertatea care sunt diferențele dintre a lucra în mediul privat sau în cel public:

„În mediul privat, lucrurile sunt mai standardizate. Privatul reușește să soluționeze mult mai eficient chestiunile ce țin de partea administrativă și de managementul non-medical. De la programări, la circuitul pacientului, totul este clarificat. Însă cele mai complexe cazuri sunt abordate în spitalele de stat, în timp ce  mediul privat oferă un proces mai organizat și mai eficient pentru pacient”.

El subliniază și dificultățile rezidenților: „Principalele probleme de care mă lovesc ca medic rezident sunt problemele generale ale sistemului de sănătate din România, pe de-o parte, și programul de rezidențiat, pe de altă parte. Birocrația excesivă obligă completarea multor hârtii, unele redundante, ceea ce consumă timp prețios din activitatea medicală”.

„Există și gărzi neplătite, care sunt o problemă gravă. Există specializări cu mare adresabilitate, unde pacienții vin să se adreseze în centrele universitare, care sunt aglomerate. Se întâmplă ca personalul medical să lucreze ore multiple peste program. Problemele efective ale rezidenților țin de volumul de muncă și responsabilitățile clinice, mai ales în specializările cu mare adresabilitate și cazuri complexe”.

Motivația de a lucra în sistemul public scade

Mai mult de jumătate dintre respondenți (53,6%) au acordat note între 1 și 3 motivației de a continua să lucreze în sistemul public.

„Sistemul e ținut pe linia de plutire prin bunăvoința și efortul de a sta peste program al medicilor, asistenților și infirmierilor. Când personalul nu va mai sta ore în plus, pacienții vor resimți direct lipsurile – liste de așteptare cu lunile și întârzieri la tratamente. Nu este sustenabil nici fizic, nici psihic să stai mereu peste program”, subliniază dr. Marius Zaharia.

El adaugă că mulți rezidenți ar putea alege calea străinătății.

„Medicii rezidenți sunt printre cei mai afectați. Statistic vorbind, pentru ei e mai ușor să plece în străinătate, sunt la început de drum, fără o familie întemeiată. Nimeni nu-și dorește să plece, dar nici nu poți să accepți să stai la infinit și neremunerat, și fără satisfacția profesională a muncii”, spune dr. Zaharia.

Consecințe directe pentru sistemul de sănătate

Sondajul arată că 57% dintre respondenți au raportat scăderea moralului în echipă, 50% au semnalat creșterea volumului de muncă și diminuarea veniturilor, iar 32,8% au mai puțin timp pentru pacienți.

În plus, 13,3% au remarcat mai multe concedieri sau demisii.

„Efectele noilor măsuri se resimt deja în activitatea zilnică a cadrelor medicale. În top 3 probleme identificate: moral scăzut, veniturile diminuate și creșterea volumului de muncă”, a precizat George Hagivreta, COO MEDIjobs.

„Știm că perioadele de tranziție pot genera neliniște, mai ales atunci când modificările vizează direct activitatea zilnică a cadrelor medicale și modul în care acestea își planifică parcursul profesional. Considerăm însă că aceste măsuri trebuie privite în contextul mai larg al unui proces de reformă profundă și necesară. Suntem convinși că, deși începutul poate fi dificil, pe termen lung aceste schimbări vor crea premisele pentru un sistem medical mai echilibrat, mai sustenabil și mai corect atât pentru profesioniști, cât și pentru pacienți”, a precizat pentru Libertatea Alexandru Costache președintele Asociației Medici pentru România.

„Este esențial ca autoritățile să mențină un dialog constant și transparent cu toți cei implicați în sănătate: medici, asistente, manageri de spitale. Numai prin colaborare se pot găsi soluții eficiente care să răspundă realităților din teren și nevoilor reale ale sistemului”, a adăugat Alexandru Costache.

„Adevărate deșerturi medicale”

Rezultatele sondajului MEDIjobs arată o tendință clară: cadrele medicale preferă mediul privat sau emigrarea, iar sistemul public riscă să rămână descoperit în continuare, în contextul unui deficit cronic de personal. 

Mai exact, din țara noastră lipsesc mii de medici și asistente. Concret, anul trecut, în spitalele de stat erau peste 8.600 de posturi disponibile numai pentru doctori și 1.600 de posturi pentru medici rezidenți, potrivit Radio România Internațional.

Iar pentru asistente, numărul este și mai mare, în 2024 erau disponibile 14.500 de posturi, în sistemul de stat.

Asta pentru că, deși salariile au crescut, medicii pleacă din cauza condițiilor în care își practică meseria în spitalele de stat. Un studiu din 2024 realizat de Colegiul Medicilor din România arăta că 57% din medicii tineri, sub 35 de ani, intenționau să emigreze.

„Chiar o să se sature și medicii, buni, răi, cum sunt, și o să aplice exact toate regulile, și o să resimtă direct pacienții. Vor vedea cât de rău este sistemul în acest moment și cât de mare este lipsa de personal”, avertizează dr. Marius Zaharia. potrivit Ministerului Sănătății.

Numai în șapte ani, din România au plecat 7.430 de medici, din 2016 până în 2023, potrivit datelor Colegiului Medicilor.

Schimbările luate de Guvern afectează atât personalul medical, cât și pacienții, prin timpi de așteptare mai mari, consultații sumare și servicii inegale. Fără măsuri de sprijin și retenție, sistemul medical, deja suprasolicitat, riscă să se slăbească, ceea ce va reduce accesul și calitatea îngrijirilor, va crește costurile pentru pacienți și va diminua încrederea în sănătate, avertizează MEDIjobs.

„Există două nuanțe. În centrele universitare mari, există un număr suficient de medici. În alte zone din țară, personalul medical trebuie să gestioneze mai mulți pacienți, iar rezidenții lucrează ore multiple peste program. Aceste zone sunt adevărate deșerturi medicale”, punctează medicul rezident dr. Rareș Vrîncianu.

Sondajul a fost realizat în august 2025, pe un eșantion reprezentativ de specialiști medicali din România, cu o marjă de eroare de ±5,66% și un nivel de încredere de 95%. La sondaj au răspuns medicii specialiști/primari (40,3%), urmați de asistenți medicali (37,2%), medici rezidenți (10,1%), farmaciști (7,8%), personal auxiliar (3,9%) și asistenți de farmacie (0,8%).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro