Bugetul pe 2025 a fost aprobat de Guvern. Ce ne spune el, despre salarii și prețuri, în afară de gaura de 50 de miliarde de lei

În vederea examenului, s-a documentat serios înainte și a aflat că examinatorul (premierul) e un absolvent cu șapte la BAC. Până la urmă, ce întrebări putea să îi pună examinatorul? Comparația cu „studentul boboc” poate părea pentru unii nepotrivită, pentru că totuși, a trecut mai mult de un sfert de veac de când actualul ministru a părăsit ASE-ului, timp în care a fost preț de 7-8 ani secretar de stat sau ministru și 15 ani senator. O astfel de bogată experiență publică mă face din start să exclud ideea că ar avea emoții la prezentarea propriului proiect de buget și mai degrabă să cred că era genul de student care „îngrășa porcul în ajun”.

Buget puternic dezechilibrat: deficit de 135 de miliarde de lei (27 de miliarde de euro)

Faptul că nici domnul ministru nu crede în deficitul bugetar pe care și l-a asumat, de 7% din PIB, în esență o contracție de la 8,65% anul acesta, a devenit evident pentru mine atunci când a vorbit fără să se audă și a caracterizat bugetul pe 2025 ca fiind „un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă, echilibrat”. 

Și totuși, acum se învață încă din gimnaziu, la cursuri asimilate educației financiare, faptul că un buget echilibrat înseamnă cel în care veniturile sunt egale cu cheltuielile. Deci cu deficit zero. Ceea ce nu este cazul, în condițiile unei găuri bugetare de cel puțin 135 de miliarde de lei.

Recomandări

Val de concedieri în România, în industria auto și IT, la început de an. Profesor: „Economia României nu merge deloc așa cum ni se zice”

Mai m-a surprins la domnia sa faptul că nu știe diferența dintre microîntreprinderi și IMM-uri, deși el e cel care le fiscalizează („modificarea plafonului pentru IMM-uri” în loc de microîntreprinderi), dar și că din când în când îi mai scapă câte un „dividente”. 

Nici la numărătoare nu pare să fi fost cel mai bun din promoția 2007 (din care a făcut parte) a programului de master de la Universitatea Națională de Apărare: „acest buget cu deficit de 7% poate acoperi ambele capitole, i) și investiții; ii) și salariile; iii) și pensiile)”.  Ar mai fi și modul în care „știe” ministrul să citească sumele care depășesc 1.000 de miliarde de lei, dar nu insist.

Bugetul „după dorință

Pentru mine, ca economist, sunt patru afirmații care mă fac să mă tăvălesc pe podea, de râs, ascultându-l pe domnul ministru:

• Prima: „creșterea accelerată a datoriei publice intră pe un trend descrescător ca sumă absolută începând cu 2025”. Pe bune? Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, datoria publică urcă greu sustenabil și în 2025. Evaluată în noiembrie 2024 la 937 de miliarde de lei, respectiv 54,4% din PIB-ul luat în calcul de ei (în 2019 era 372 de miliarde de lei, respectiv 35% din PIB), și estimată de mine pentru întreg anul 2024 la cel puțin 54,5% din PIB, Ministerul Finanțelor urmează să ne împrumute până la 58,5% din PIB în 2025 (conform bugetului „după dorință”). Adică, vom fi datori la finalul lui 2025 cu 1.118, 5 miliarde de lei (224 de miliarde de euro). Un plus de minimum 154,5 miliarde de lei în 2025 (sau 31 de miliarde de euro, într-un singur an). Trend descrescător pe creștere accelerată?
• A doua: Salariul mediu net se va majora cu 6,6% în 2025. Domnul ministru tocmai anunțase că salariile în sectorul public sunt înghețate. Or, cum salariații din sectorul public reprezintă ceva mai mult de un sfert din numărul salariaților din economie, ar rezulta că salariul mediu net al angajaților din mediul privat s-ar majora cu undeva la 9% în 2025. Îmi poate mie explica domnul ministru cum naiba se leagă astea? Respectiv: i) impozite mai mari pentru mediul privat; ii) salarii nete mai mari pentru mediul privat; iii) scăderea competitivității externe în urma majorării impozitării și salariilor, dar scăderea deficitului de cont curent? Simplu spus, nu se leagă. Și încă ceva, a mai zis ministrul: „avem fondurile pentru a plăti salariile și pensiile la nivelul anului trecut”. În primul rând, nu le are (deficit bugetar de 7% din PIB). În al doilea rând, cred că oricărui antreprenor îi vine să riposteze: și noi vom plăti impozitele la nivelul de anul trecut. În fapt, modificarea legislației în sensul înghețării salariilor și pensiilor (apărută în Monitorul Oficial din 31 decembrie 2024, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025) nu reprezintă decât o formă de incapacitate de plată.
• A treia: „Mizăm pe o creștere  de venituri de 50 de miliarde de lei din eliminarea facilităților fiscale, din taxa pe construcții speciale și din creșterea eficienței ANAF”. Aoleu! Din estimările mele, eliminarea facilităților nu va duce la încasări mai mari de 3 miliarde de lei (dar aștept ca finanțele să dea cifra exactă, că nu am văzut-o). Taxa pe stâlp, cel mult două miliarde de lei, iar la microîntreprinderi, spre 100 de milioane de lei. Rezultă că domnul ministru, mizează pe eficiența ANAF pentru aproape 9 miliarde de euro încasări suplimentare, în condițiile în care în 2024, eficiența ANAF a adus un minus de peste 10 miliarde de lei față de programul bugetar inițial.
• A patra. Asta se leagă de a treia. Mulțumirile adresate colegilor din partea ministrului finanțelor că au reușit în trei săptămâni să încropească acest buget. Sssttt… să nu mai spuneți la nimeni! Colegii aceștia sunt tot cei care au făcut bugetul pe 2024, care a arătat așa (puteți vă notați datele din următorul tabel, pentru a vedea peste 12 luni, cât de departe a fost realitatea de dorință):

Recomandări

Mărturiile a doi păgubiți din cazul Nordis. Când și-au dat seama că e țeapă: „M-am dus la mare și am văzut. Gata, m-am liniștit!”

O comparație între bugetul din 2024 și cel din 2025

Oricine știe că un buget realist pornește de la modul în care a fost realizată planificarea bugetară în anul anterior. Iar anul bugetar 2024 a fost jalnic în raport cu bugetul adoptat inițial și influențat, în principal de trei factori. Aceștia se vor resimți absolut și în 2025, astfel:

• 2024 a fost un an super-electoral (în urma căruia nu s-a schimbat nimic). 2025, un an în care ar trebui să se schimbe ceva din perspectiva succesiunii președintelui expirat, va fi un an electoral chiar mai profund. În România este o ipoteză deja validată că pe parcursul anilor electorali decidenții excelează în ceea ce privește iresponsabilitatea finanțelor publice.
• În 2024, datoria bugetară a devenit mai mare și a fost finanțată la dobânzi din ce în ce mai mari. La fel se va întâmpla și în 2025. Dobânzile suverane în 2024 au început anul la 6,4%, iar acum sunt peste 7,5. Cu alte cuvinte, datorie în creștere, finanțată la dobânzi din ce în ce mai mari.
• În 2024 a existat o lipsă totală de eficiență a pretinselor măsuri de așezare a finanțelor pe un traseu normal (consolidare fiscală). Au vrut să reducă deficitul bugetar de la 6,6% din PIB și le-a ieșit 8,65% din PIB. Ca o dovadă suplimentară, veniturile bugetare au fost estimate pentru 2024 la 586 de miliarde de lei, dar au încheiat anul la 574 de miliarde de lei. Cu majorări de taxe și în 2024, cu e-facturi, cu amnistii fiscale pentru cei care dacă furau până la un milion de euro erau iertați de pușcărie. 

Recomandări

Ucraina a început o contraofensivă în regiunea rusă Kursk. „Grupurile de asalt au lansat mai multe valuri de atacuri”

Toate cele trei de mai sus continuă să joace roluri majore în 2025, într-o manieră care ar putea conduce economia României în recesiune. Însă ceea ce aduce nou 2025 (față de 2024) este că investitorii, români și străini, își vor regândi strategia legată de România și vor migra mai degrabă spre oportunități publice și private, în alte economii, pe fondul scăderii competitivității economiei românești: prin cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană și prin majorări de taxe și impozite care vor potența decapitalizarea economiei românești.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.