Să spui «NU» avortului înseamnă să spui că vrei să confiști corpurile unor miliarde de femei

Despre chestiunea avortului se filozofează mult și prost, când, de obicei, ține mai ales de o problemă socială teribilă: milioane de cetățence nu mai au dreptul la propriul corp, la alegerile proprii în viață. Despre chestiunea avortului trebuie să vorbească în primul rând femeile. De aceea am făcut un colaj cu declarații puternice ale unor femei din viața publică românească și globală, după vestea venită din SUA. Să le citim și să ne ținem capul pe umeri, în ciuda semnalului grotesc dat de judecătorii americani.

Grupul „Feminism România”: „Interzicerea avortului nu înseamnă că nu se vor mai face avorturi, ci înseamnă teroare, traume, frică, mutilare și moarte pentru femei. Ne exprimăm solidaritatea cu femeile din Statele Unite care suferă un atac fără precedent asupra drepturilor și vieților lor. Mamele și bunicile noastre au trecut prin această traumă. Fiicele noastre sunt în pericol”.

„Orice pierdere de sarcină poate fi investigată ca o crimă”

Jia Tolentino, scriitoare și jurnalistă, atrage atenția că următorul pas va fi investigarea oricărei pierderi de sarcină ca pe o crimă, s-a mai întâmplat în trecut: „În statele unde avortul a fost sau va fi interzis, orice pierdere de sarcină poate fi investigată ca o crimă. (…) Chiar dacă investigatorii nu găsesc nicio probă că un avort a avut loc, femeile investigate vor fi pedepsite prin simplul fapt că vor trece printr-o anchetă”.

Jill Lepore, istoric, jurnalistă pentru New Yorker, scria încă din mai despre argumentul cum că nu apare nimic scris în Constituție despre avort: „Membrul Curții Supreme Samuel Alito e surprins că e atât de puțin scris despre avort în cele patru mii de cuvinte ale documentului alcătuit de 55 de bărbați în 1787. De asemenea, nu e nimic despre sarcină, utere, vaginuri, fetuși, placente, sânge menstrual, sâni sau lapte matern. De fapt, nu e nimic despre femei în acel document.”

„Dreptul de a-ți aparține corpul”

Mihaela Michailov, dramaturgă: „A fi antiavort înseamnă a nega un drept fundamental: dreptul de a-ți aparține corpul. Când acest drept ți se confiscă de legi, decrete etc., ești propria ta mutilare.  Ce se întâmplă azi în SUA, interzicerea avorturilor, e de o violență extremă și ne privește, pentru că avem o istorie dureroasă a avorturilor și un prezent al mișcărilor pro-viață pervers. Doliul public al avorturilor nu a fost procesat la noi. Traumele femeilor care au rămas mutilare după avorturi provocate nu au fost povestite iar și iar, ascultate iar și iar. Traumele au fost tăcute. Interzicerea avorturilor în SUA e doliul care se repetă.”

Centrul Filia, România: „Istoria ne arată însă că nerecunoașterea dreptului la autonomie corporală, îngrădirea accesului la servicii sigure sau măsurile punitive împotriva femeilor și a furnizorilor de servicii abortive nu sunt de ajuns să ne oblige să purtăm o sarcină nedorită. Astăzi suntem alături de surorile noastre din SUA în lovitura simțită de eșecul justiției. De mâine însă continuăm lupta pentru reforma sa, alături de voi.”

Veronica Lazăr, doctor în filozofie, notează pe facebook ironizând pretențiile unora care spun că o femeie poate să devină orice în viață și cu un copil nedorit: „Interzicerea dreptului la avort nu e doar, așa cum pare s-o spună reducționist sloganul, o încălcare a dreptului femeilor de-a decide asupra propriului corp. A impune maternitatea și nașterea acolo unde nu-s dorite și nu se pot întâmpla în condiții bune e decisiv pentru tot restul vieții – fizice, sociale, afective – a femeii și a copilului ei (plus a partenerului, restului familiei etc.).

Femeilor li se ia deci acest drept fundamental aflat la baza societăților liberale, dar nu-i nimic, le rămâne celălalt, dreptul de-a decide dacă vor să fie toată viața sărace și să doarmă (cu copilul lor cu tot) într-un cort sub un pod sau, dimpotrivă, dacă preferă să devină prospere și să-și plătească un alai de bone și de servitori. Ceva-ceva din libertățile fundamentale tot le rămâne.

Veronica Lazăr, doctor în filozofie:

„Așa ceva nu se mai dezbate”

NOTA 1: Am făcut acest colaj ca un susținător al tuturor mișcărilor progresiste, al feministelor care au scos în ultima sută de ani jumătate din cetățenii lumii la lumină, la dreptul la vot, la dreptul la corp, la autonomie. Semnalul dat de judecătorii americani e unul dezastruos, are cauze complexe, pe care nu le discutăm aici. Dezastrul vine din imitație.

Toți oportuniștii noștri vor ieși acum să bată toba antiavort. În loc să avem grijă de facturi, de tinere și tineri fără joburi, casă, masă, o să ni se împuie capul cu sceneta grotescă a politicii antiavort. Vor încerca să schimbe opinia publică prin zgomot: atenție, în SUA, două treimi din populație este pro-avort, pro-alegere. Avem o grămadă de măscărici gata să joace acest rol, și prin PSD, și prin PNL, și prin USR sau AUR. Aceste drepturi n-ar trebui să fie subiect de „dezbatere”, ci doar subiect în cărțile de istorie.

Așa ceva nu se mai dezbate. Din păcate, drepturi pe care le credeam clare și indiscutabile sunt reluate și chestionate dintr-un oportunism sinistru.

NOTA 2: Niște date istorice care să lămurească unele lucruri. Decretul comunist antiavort a fost o tragedie pentru românce. Practic au fost împinse către avort clandestin. Mai trebuie spus, de dragul adevărului istoric, că dreptul deplin la avort îl aduseseră tot comuniștii, cu 10 ani înainte, după modelul instaurat de sovietici (care și ei au dat drepturi depline femeilor după revoluție, le-au restricționat în 1935 și au revenit apoi la legi pro-avort după cel de-Al Doilea Război Mondial). În România, legile au tot fost înăsprite și pe parcursul anilor 80.

P.S. Văd că se agită soții Obama, sunt triști pentru ce se întâmplă. Da. Dar Barack Obama își are partea lui de vină. Tot din grija pentru voturi, nu a simțit nevoia să pluseze pentru o lege clară care să le dea americancelor drepturi depline. Declarațiile de acum 13 ani, aici.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE