Alegeri în Bulgaria. Exil-poll: coaliția de stânga condusă de fostul președinte Rumen Radev a câștigat detașat

Conform exti-pollului, alte cinci coaliții politice și partide au depășit pragul de 4% pentru accederea în Parlament, și anume conservatorii GERB-SDS (15,1%), liberal-conservatorii Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (13,3%), centriștii din Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (8,1%), extremiștii de dreapta proruși Renașterea (5%) și BSP – Stânga Unită (4,2%).

Rata participării la vot este estimată la 43,4%.

Bulgaria Progresistă este o coaliție politică de centru-stânga lansată pe 2 martie și formată din trei partide: Mișcarea Politică „Social-Democrații, condusă de Elena Noneva, Partidul Social Democrat din Bulgaria, condus de Todor Barbolov, și Mișcarea Poporul Nostru, condusă de Atanas Kalcev. Liderul coaliției este fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat la începutul acestui an.

Bulgarii au votat duminică în a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, marcată de promisiunea lui Rumen Radev de a combate corupția și de a reforma guvernarea.

Scrutinul s-a desfășurat pe fondul unei instabilități politice accentuate, care persistă din 2021, an marcat de proteste masive anticorupție ce au dus la căderea guvernului condus de conservatorul Boiko Borisov, liderul GERB.

Ultimul prim-ministru, Rosen Jeliazkov, și-a dat demisia în decembrie 2025, după mai multe săptămâni de proteste anticorupție împotriva guvernului său, care a supraviețuit la șase moțiuni de cenzură înainte de a ceda.

Radev a exclus orice alianță cu GERB-SDS, precum și cu partidul DPS al controversatului Delian Peevski, sancționat pentru corupție de Statele Unite și Marea Britanie. Obiectivul declarat al lui Radev este obținerea unei majorități absolute în Parlamentul cu 240 de locuri.

Fost militar, Radev este văzut de unii drept „noul Viktor Orban”. Ca președinte, el a fost criticat pentru pozițiile sale considerate pro-Kremlin, precum și pentru scepticismul exprimat față de susținerea Ucrainei, pe care a numit-o o „cauză pierdută”. Spre deosebire de Orban, Radev s-a limitat la o anumită retorică prorusă și nu a întreprins acțiuni menite să blocheze susținerea Ucrainei în fața invaziei ruse.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE