ANALIZĂ | Cum văd economiștii împrumutul de 3 miliarde de euro al României. ”Ne jucăm cu focul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România s-a împrumutat miercuri 3 miliarde de euro de pe piețele externe, la o dobândă de 4,65%, acesta fiind cel mai mare împrumut realizat vreodată de țara noastră în acest mod. Economiștii nu văd, însă, cu ochi buni acest împrumut deoarece banii vor ajunge tot în consum, prin intermediul bugetului de stat.
Cuprins:
Mai mult, aceștia avertizează că ne împrumutăm mai scump decât Grecia și că împrumuturile nu fac decât să paseze problema generațiilor viitoare.
Economiștii susțin că:
- banii vor ajunge tot în salarii și pensii, în consum pe datorie, nu în investiții;
- dobânda este mai mare decât a Greciei și de 1-2 ori mai mare decât a companiilor care se împrumută pe piețe externe;
- România cheltuie anual 2,7 miliarde de euro doar pe dobânzile la împrumuturi și alte 2 miliarde de euro pe pensii speciale;
- Guvernul nu prea se mai poate împrumuta de la băncile din România din cauza OUG 114;
- cu cât România se va împrumuta mai mult, cu atât vor crește dobânzile;
- singurele metode de stingere a datoriilor sunt inflația (prin scăderea leului) și taxe mai mari.
Banii vor merge în consum
Consultantul fiscal Adrian Bența spune că cea mai mare parte a banilor vor merge în consum, prin pensii și salarii. Acesta dorește, însă, ca statul să demareze o serie de investiții din acești bani. Este vorba de programele de construcție de grădinițe și stațiuni balneare, adoptate deja prin celebra Ordonanță 114 din decembrie 2018.
”Guvernul zice așa: «am luat acest împrumut pentru a ne acoperi eventualele dificultăți în următoarele 6 luni de zile. Dar cheltuielile pentru următoarele 6 luni se fac tot conform legii bugetului: 10% din PIB se va duce pe salariile bugetarilor, 10% pe asistența socială – adică pensii și diverse ajutoare și indemnizații, iar 4,75% pe investiții. Marea parte a banilor se vor duce tot în consum.
Acum, prin OUG 114 s-au aprobat o serie de programe investiționale. Eu vreau să văd acele stațiuni balneare și grădinițe construite de stat, să vedem primul spital, primul dispensar modernizat”, a declarat Bența, pentru Libertatea.
Datorie 100 de miliarde de euro făcută în 30 de ani
Acesta spune și că România a consumat în ultimii 30 de ani cu 100 de miliarde de euro mai mult decât a produs. În acest moment, datoria externă a României, care include atât datoriile firmelor, populației, cât și pe cele ale statului, este de 100 de miliarde de euro, în condițiile în care în 1989 Ceaușescu terminase de plătit datoria țării.
Bența critică și dobânda la care s-a împrumutat statul.
”Ceva care nu este bun e altceva: companiile mari se împrumută pe plan extern cu 1-2%, noi ne-am împrumutat cu dobânzi de 2-3 ori mai mari...”, a spus consultantul.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost întrebat miercuri seara la Digi 24 de ce România se împrumută la dobânzi de 4,65%, iar Grecia – stat care a fost de trei ori în ultimul deceniu aproape de faliment și a avut nevoie de salvare – se împrumută la 4,29%. Ministrul a spus că fiecare țară are propriul său nivel de rating, iar percepțiile sunt diferite, de la caz la caz.
Dobânzile ajung cât pentru o autostradă
Cristian Păun, profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economie București, spune că România dă anual pe dobânzile la propriile împrumuturi câte 2,7 miliarde de euro, echivalentul sumei necesare pentru construirea unei autostrăzi.
O altă sumă, de 2 miliarde de euro, o dă țara noastră pe pensii speciale, bani cu care s-ar putea face altă autostradă.
”Ne jucăm cu focul”
Păun avertizează că România ”se joacă cu focul” tot împrumutându-se.
”Din punctul meu de vedere, ne jucăm cu focul. Chiar dacă datoria publică ca procent din PIB este încă în limitele acceptate de UE, PIB-ul de la numitorul indicatorului este umflat și diminuează acest indicator artificial.
Ar trebui să ne uităm la volumul datoriei publice, mai degrabă, decât la procentul acesteia în PIB și la cât din această datorie publică vine din afară (mai mult de jumătate). În plus, să nu uităm că vorbim de un PIB a cărui dinamică depinde de dinamica datoriei publice în mod direct (cresc cheltuielile guvernamentale pe datorie publică).
Guvernul în momentul de față e destul de îndatorat la băncile locale, față de care a arătat o ostilitate clară prin OUG 114 (taxarea activelor băncilor, lipsa de dialog, acuzele nejustificate de lăcomie sau ticăloșie).
Guvernul are, în momentul de față, probleme reale în a se împrumuta pe piața bancară locală, iar populația nu cumpără nici ea destule titluri de stat (câte ar avea nevoie guvernul)”, ne-a declarat Păun.
Creșterea economică nu înseamnă neapărat dezvoltare
De asemenea, acesta spune că prin împrumuturile externe se accentuează componenta externă a datoriei României, ceea ce face țara noastră vulnerabilă.
”De aceea spunem că guvernele care ne administrează prin creșteri datorii (din deficitele publice) și creșteri de taxe sunt guverne slabe.
Până la urmă, domnul Teodorovici trebuie să înțeleagă că faptul că ne crește PIB-ul nu înseamnă neapărat că ne și dezvoltăm. Dezvoltarea economică presupune mult mai mult de atât. Creșterea economică este condiția inițială, dar trebuie să faci mai mult pentru ca această creștere să se și vadă în bunăstarea noastră.
Sigur că noi creștem economic și creșterea e importantă. Dar e important și cum creștem, și cât de robustă este această creștere. La ultima criză, România a fost țara cu cea mai mare prăbușire din UE, iar la următoarea o vom face cu și mai mare aplomb”, a mai spus el.
Guvernul doar pasează problemele
Profesorul de economie avertizează că, prin acest împrumut, Guvernul doar pasează problemele către generațiile următoare.
”Datoria publică este problematică pentru că stingerea acesteia se poate face doar prin două moduri: fie prin inflație (scăderea cursului leului), fie prin taxe mai mari.
Cu fiecare miliard împrumutat, ne cresc dobânzile. Devenim mai îndatorați. Mai puțin credibili. Mai riscanți pentru creditori.
De ce suntem mai scumpi decât grecii? Pentru că măcar grecii au făcut autostrăzi dintr-o bună partei din aceste datorii. (...)
Rostogolim mereu datorii publice din ce în ce mai mari amânând constant, către generațiile viitoare, rezolvarea problemelor structurale ale României”, a punctat profesorul de economie Cristian Păun.
