Cât vei primi la pensie dacă ai azi un salariu de 5.000 de lei? Calculul care îi sperie pe români

Ce spune raportul OCDE despre pensiile viitorului

Raportul „Pensions at a Glance 2025” arată că oamenii care intră acum pe piața muncii în țările OCDE vor avea, în medie, o pensie netă echivalentă cu 63% din salariul net avut în perioada activă, dacă lucrează o carieră completă la salariu mediu. Cu alte cuvinte, la un salariu net de 5.000 de lei, o pensie calculată după această proporție ar însemna aproximativ 3.150 de lei.

La un salariu net de 4.000 de lei, pensia ar fi de aproximativ 2.520 de lei. La un salariu net de 6.000 de lei, ar fi de aproximativ 3.780 de lei. Calculele sunt orientative și arată doar ce înseamnă procentul mediu de 63% indicat de OCDE.

Raportul nu spune că pensiile aflate acum în plată vor fi tăiate, dar ca generațiile care muncesc acum ar putea primi, la pensie, o parte mai mică din venitul cu care erau obișnuite în perioada activă.

Vârsta de pensionare crește în multe țări

OCDE arată și că vârsta normală de pensionare va crește în mai mult de jumătate dintre țările membre, pe baza legislației actuale. Media va urca de la 64,7 ani la 66,4 ani pentru bărbați și de la 63,9 ani la 65,9 ani pentru femei, pentru cei care își încep cariera acum.

În unele state, viitoarea vârstă normală de pensionare va ajunge la 70 de ani sau chiar peste acest prag. OCDE indică Danemarca, Estonia, Italia, Țările de Jos și Suedia printre țările în care se ajunge la acest nivel.

Cehia și Slovenia au decis deja creșterea vârstei legale de pensionare de la 65 la 67 de ani. În Slovenia, reforma schimbă și modul de calcul: perioada de referință pentru salariile luate în calcul la pensie se extinde de la cei mai buni 24 de ani la cei mai buni 35 de ani.

De ce România este vulnerabilă

România nu este încă membră cu drepturi depline a OCDE, dar este în proces de aderare. Chiar și așa, presiunea se vede deja și la noi: populația îmbătrânește, cheltuielile cu pensiile cresc, iar statul are un deficit bugetar mare.

OCDE arată că deficitul bugetar al României a urcat în 2024 la 9,3% din PIB, de la 6,7% în 2023, pe fondul creșterii cheltuielilor, inclusiv cu pensiile după recalcularea din septembrie 2024. Datoria publică a ajuns la 54,8% din PIB în 2024 și este estimată de OCDE să urce la 64,9% din PIB în 2027, dacă presiunile bugetare continuă.

Pe scurt, România are aceeași problemă ca multe țări dezvoltate, dar cu bani mai puțini în buget și cu o presiune mai mare pe sistemul public de pensii. Dacă numărul celor care muncesc nu crește suficient, iar numărul pensionarilor rămâne ridicat, statul va avea tot mai greu de plătit pensii mai mari fără taxe noi, împrumuturi sau reforme.

Câți pensionari are România acum

Datele CNPP pentru aprilie 2026 arată că România avea 4.682.638 de pensionari în total, iar pensia medie era de 2.783 de lei. Pentru pensionarii la limită de vârstă, pensia medie era de 3.114 lei, iar numărul acestora era de 3.781.627.

Tot în aprilie 2026, 391.661 de persoane primeau pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.084 de lei, iar 446.972 de persoane primeau pensie de urmaș, cu o pensie medie de 1.510 lei.

Aceste cifre arată de ce orice discuție despre vârsta de pensionare sau despre valoarea pensiilor devine sensibilă. Pentru milioane de oameni, pensia este principala sursă de venit.

Ce soluții au ales alte țări

Țările OCDE încearcă să țină sistemele de pensii în picioare prin mai multe măsuri. Unele cresc vârsta de pensionare. Altele majorează contribuțiile. Sunt și țări care reduc nivelul viitor al beneficiilor sau schimbă formula de calcul.

Irlanda și Coreea au majorat contribuțiile obligatorii, Japonia a crescut plafonul de contribuție, iar Cehia a redus nivelul viitor al beneficiilor, potrivit raportului OCDE.

Asta arată că problema nu este doar a României. Diferența este că țările mai bogate au, în general, mai mult spațiu bugetar pentru a absorbi șocul. România intră în această perioadă cu deficit mare, datorie în creștere și presiuni sociale puternice.

Ce înseamnă asta pentru români

Pentru românii care sunt deja la pensie, raportul OCDE nu înseamnă o tăiere imediată a pensiei. Pentru cei care sunt acum activi, pensia publică ar putea acoperi o parte mai mică din venitul de dinainte de pensionare, iar retragerea din activitate ar putea veni mai târziu decât se așteptau.

În practică, asta înseamnă că un român care se bazează doar pe pensia publică riscă să aibă o scădere puternică a nivelului de trai la bătrânețe. Diferența dintre ultimul salariu și prima pensie poate fi greu de acoperit, mai ales pentru cei care au rate, chirii, probleme medicale sau copii pe care încă îi ajută financiar.

Femeile rămân cu pensii mai mici

Raportul OCDE atrage atenția și asupra diferenței dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților. În medie, femeile primesc pensii lunare cu aproximativ un sfert mai mici decât bărbații în țările OCDE. Diferența a scăzut de la 28% în 2007 la 23% în 2024, dar rămâne mare.

Explicația ține în principal de veniturile mai mici pe durata vieții, perioadele de întrerupere a muncii, munca part-time și timpul petrecut în îngrijirea copiilor sau a altor membri ai familiei. Pentru România, acest semnal este important, mai ales în cazul femeilor care au avut cariere fragmentate sau salarii mici.