25 de angajați ar trebui să fie dați afară de la Primăria Municipiului Iași, potrivit proiectului Bolojan

Reforma administrației publice, amânată cu două săptămâni

Reforma administrației publice locale în România a fost amânată cu două săptămâni. Premierul Ilie Bolojan a prezentat o simulare a reducerii posturilor în primării, bazată pe populația fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Analiza guvernamentală propune o reducere de 40% a posturilor din administrația locală. Acest procent ar avea un impact semnificativ asupra organigramelor primăriilor, comparativ cu o reducere de 25% care ar fi insuficientă.

Impactul reformei asupra județelor

Conform sursei citate mai sus, impactul reformei variază semnificativ între județe, iar cel mai puțin afectat județul unde Ilie Bolojan a fost primar și a aplicat deja reduceri de personal:

• Bihor ar fi cel mai puțin afectat, cu o reducere de doar 2% a posturilor
• Tulcea ar pierde 4% din posturi
• Bacău, Vaslui și Arad ar pierde 5% din angajații din primării
• Iașul se situează la mijloc, cu o reducere de 11% a posturilor ocupate
• Galați ar fi cel mai afectat, pierzând 17% din angajații din administrație

Județul Prahova ar înregistra cea mai mare pierdere, cu 724 de angajați disponibilizați.

Situația în județul Iași

În județul Iași, 66 de primării ar fi afectate de reforma administrativă. Primăria Municipiului Iași ar pierde cei mai mulți angajați – 25, urmată de Pașcani cu 10 posturi reduse.

În mediul rural, comuna Holboca ar fi cea mai afectată, cu 20 de posturi desființate. Alte comune puternic afectate includ Erbiceni (15 posturi), Ciurea și Mogoșești (13 posturi fiecare).

Paradoxal, unele primării ar putea face angajări

Interesant este că, în timp ce majoritatea primăriilor ar trebui să reducă personal, altele ar putea face angajări:

• Primăria Scânteia ar putea angaja 23 de persoane
• Hârlău și Aroneanu ar putea angaja câte 9 persoane
• Ciohorăni, cea mai nouă comună din județ, ar putea angaja 7 persoane

Aceste discrepanțe se datorează criteriului populației domiciliate folosit în analiză. Premierul Bolojan a subliniat că „multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează”.

Ce prevede reforma administrației publice locale

Reforma administrației publice locale a guvernului Ilie Bolojan din 2025 presupune o restructurare profundă a aparatului administrativ, cu următoarele aspecte principale:

• Reducerea personalului din primării și consilii locale cu aproximativ 10%, ceea ce înseamnă concedierea a peste 13.000 de angajați pentru a reduce cheltuielile excesive cu personalul care în multe cazuri depășesc veniturile proprii ale administrațiilor locale.
• Creșterea eficienței și capacității administrative a primăriilor prin reducerea personalului și optimizarea structurilor existente.
• Descentralizarea deciziilor, astfel încât acestea să fie luate mai aproape de cetățeni, și valorificarea patrimoniului neutilizat de către ministere pentru beneficiul comunităților locale.
• Posibila reorganizare administrativă ulterioară, care poate include desființarea unor unități administrativ-teritoriale care nu mai sunt eficiente economic, în funcție de raportul populației și costurilor de funcționare.

Scopul final este reducerea cheltuielilor de personal și evitarea situațiilor în care primăriile nu pot să își acopere din venituri cheltuielile cu salariile, fiind dependent excesiv de subvenții de la bugetul de stat.

În prezent, proiectul reformei a fost amânat temporar din cauza neînțelegerilor din coaliția de guvernare, dar guvernul rămâne hotărât să continue reforma.

Această reformă vizează asigurarea sustenabilității financiare și a eficienței administrației publice locale, printr-un control strict al costurilor și o mai bună gestionare a resurselor umane și materiale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE