03 Iul. 2018 22:30 , de Elvira Gheorghiță

Călin Farcaș, cronica unei morți anunțate și a unui sistem prea bolnav ca să poată vindeca

Distribuie

Moartea lui Călin Farcaș, tânărul ucis practic de birocrația din România, readuce în prim-plan situaţia transplantului de organe. Care a devenit dramatică în ultimii ani, din cauza scandalurilor din sistem, a campaniei negative, şi, implicit, a scăderii numărului de donatori.

În acest context, chiar şi medicii responsabili cu menţinerea pe aparate a persoanelor aflate în moarte clinică şi de la care puteau fi recoltate organele salvatoare de viaţă pentru cei bolnavi, au pierdut interesul pentru transplantul de organe.

Coordonatorii acestei activităţi au privit neputincioşi la decăderea unui program, care în urmă cu şase ani punea România în fruntea ţărilor europene la numărul de donatori.

În ultimii doi ani, cele mai mari discuţii s-au ivit în jurul transplantului de plămâni, dar mai ales a bolnavilor cu suferinţe grave care nu mai pot fi operaţi în străinătate.

Medicii cred că responsabilitatea revine autorităţilor, dar şi preşedintelui ANT, care nu a reuşit să susţină acest program.

Din 2016 până în prezent au fost oferiţi către Eurotransplant 27 perechi de plămani, din care s-au recoltat 25

'Până în 2016, România nu a avut acord legal cu Eurotransplant, acordul semnat de Institutul Marius Nasta în 2010 cu Spitalul AKH (pentru care există plângere la DIICOT) fiind ilegal. După semnarea acordului în 2016, România a trebuit să acopere transplanturile pulmonare făcute pentru 34 cetăţeni români la Spitalul AKH. Dacă în 2016, nu ar fi fost  declanaşată campania împotriva transplantului, chiar de către conducerea Ministerului Sănătăţii, datoria ar fi fost plătită până acum', explică pentru Libertatea medici din activitatea de transplant.

Acordul cu Eurotransplant prevede efectuarea a cinci transplanturi pulmonare pe an

Potrivit echipei medicale, acordul cu Eurotransplant prevede efectuarea a cinci transplanturi pulmonare pe an, dar Eurotransplant nu a respectat acest acord.

'Spre exemplu, în 2017, România a trimis nouă plămâni la  Eurotransplant şi a fost transplantat doar un singur pacient român. Totodată, acordul nu are nicio prevedere care să spună câte organe trebuie trimise către Eurotransplant anual pentru ca  Eurotransplant să îşi respecte obligaţiile', explică medicii.

Starea bolnavului din Braşov a fost foarte gravă, de aceea a fost refuzat de trei spitale europene

Din păcate, starea pacientului din Braşov era atât de gravă şi avea complicaţii severe, încât niciun spital nu l-a primit, nici de la Viena, nici de la Hanovra şi nici de la Paris, deşi avea bani, mai spun medicii.

'Pacientul din Braşov nu a fost primit nici la AKH, nici la Hanovra şi nici la Paris (Franţa nu este în Eurotransplant) deoarece avea complicaţii cardiace care făceau imposibilă procedura de transplant. Dar, de ce s-a ajuns aici, la acestă stare gravă, aici este problema. Apoi, ideea  că Eurotransplant a cerut un million de euro pentru aderarea României la acestă organizaţie private este o ficţiune, cum de altfel este şi sintagma numărul de organe oferite către Eurotransplant, mai spun medicii implicaţi în această activitate.

Sunt ţări în Eurotransplant care oferă mai puţine organe decât ar putea oferi România

Potrivit specialiştilor, sunt ţări în Eurotransplant care oferă mai puţine organe decât ar putea oferi România. Problema o reprezintă infrastructrura (avioane disponibile 24/24, echipe de prelevare, infrastructura din spitalele acreditate).

Pe lista de aşteptare de la Sf. Maria este un singur pacient

Pe lista de aşteptare în România, care este de fapt, o singură listă şi anume cea de la Spitalul Sf. Maria,  există în momentul de faţă un singur pacient.

'Pacientul din Braşov nu a fost niciodată pe nicio lista de aşteptare, astfel încât nu putea face transplant. El nu a fost trimis de medicul curant din Braşov pentru a fi înscris pe lista de aşteptare decât în urmă cu zece zile. Cifra de 35 persoane pe lista de aşteptare la ANT este o invenţie, ANT neavând listă de aşteptare', mai spun medicii.

Bărbatul din Braşov avea o problemă foarte gravă de sănătate, de acum doi ani de zile

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea a spus că bărbatul avea o problemă foarte gravă de sănătate, problemă identificată de acum doi ani de zile.

'Cred că în doi ani de zile am fi putut schimba multe, am început să schimbăm poate prea târziu pentru Călin dar poate nu târziu pentru alţi pacienţi. Au fost foarte multe discuţii pe marginea acestui caz şi chiar dacă nu am spus-o public am fost implicată – hai să spunem personal – în nişte decizii pe care statul român trebuie să le ia vis a vis de transplantul pulmonar, de exemplu, primii paşi s-au făcut, am modificat ordinul 50 care a fost ne modificat din 2004, pacienţii care nu pot beneficia de un transplant pulmonar în România pot să meargă în străinătate. Din fericire a început transplantul pulmonar şi în România dar pentru pacienţii gravi acest ordin prevede că pot fi transplantaţi în străinătate', a spus marţi, ministrul.

Ministrul Sănătăţii a spus că, din punct de vedere financiar guvernul nu are o problemă cu o cotizaţie de un milion de euro cât arc ere Eurotransplant pentru aderarea României cu drepturi depline.

'Noi am transmis scrisori către toate ţările membre, singurii care ne-au răspuns au fost cei din Ungaria şi cu care am început discuţiile, sistate temporar având în vedere că acolo s-a schimbat Guvernul dar săptămâna viitoare eu am întâlnire cu ministrul ungar al Sănătăţii şi pe această temă. În afară de asta mai sunt şi alte organizaţii, luna trecută la Geneva am avut o întâlnire cu reprezentanţii Suisstransplant pentru că până la urmă va trebui să alegem o organizaţie care reprezintă cel mai bine interesele pacienţilor din România. Deci paşii s-au făcut. Din păcate pentru unii prea târziu. Ceea e pot să vă spun că nicio clinică din aceste ţări nu a acceptat acest caz', a mai spus ministrul Pintea.

În ianuarie 2018, AKH anunţă că nu va mai primi niciun pacient din străinătate, deci nu se refereau doar la România

Potrivit ministrului, în ianuarie 2018 AKH a anunţat că nu va mai primi niciun pacient din străinătate deci nu se refereau doar la România, ci la toţi pacienţii din străinătate, deci lucrurile au fost foarte clare.

'AKH-ul nu a luat anul acesta niciun pacient şi anul trecut din cinci a luat unul, dar eu cred în continuare că putem avea o colaborare cu AKH-ul şi acum două luni am dat o decizie consilierului meu pe probleme de transplant pentru a putea negocia cu Austria şi Ungaria el a avut câteva întâlniri în Ungaria cu profesorul pe această temă, deci lucrurile merg înainte, pot să vă spun că poate nu se rezolvă atât de repede pe cât nu mi-aş dori eu, mi-am dorit timpii de aşteptare în aceste zone de negociere sunt destul de mari şi nu datorită nouă. Deci noi am început aceste demersuri. Totul a început prea târziu. Poate trebuia să le începem din 2012-2013 poate trebuia să accentuăm', a mai spus Pintea.

Ministrul Sănătăţii a spus că pentru bolnavul din Braşov nu a fost o problemă de bani din partea statului român, dosarul a fost acceptat deci plata a fost acceptată încă din 2017 pentru acest pacient.

'S-au solicitat oferte din partea AKH în primul rând care a fost singurul care a răspuns cu negaţii, apoi de la o clinică din Belgia, Germania care nu au mai răspuns. Deci bani pentru acest transplant existau. Apoi s-a făcut o strângere de fonduri pentru ca acest pacient să meargă în străinătate dar repet statul român punea banii pentru acest tip. Şi singura clinică care am înţeles că l-a acceptat a fost o clinică din India dar nu pentru transplant ci pentru evaluare', a mai spus ministrul Sănătăţii.

Din nefericire, viaţa bolnavilor cu suferinţe pulmonare grave este pe muchie de cuţit, chiar şi atunci când au bani pentru operaţie.

Soluţia pentru acest moment este mobilizarea resurselor pentru identificarea acestor bolnavi şi găsirea în regim de urgenţă a soluţiilor care le-ar putea salva viaţa.


Citește și: Taxa de pod de la Feteşti-Cernavodă ar putea fi desfiinţată. Ce prevede proiectul unor deputați PNL


 

Loading...
Comentarii