Fenomenul căsătoriilor târzii în România: „Este un fel de mecanism de apărare”

Număr mai mare de căsătorii în care unul din soți are cel puțin 50 de ani

Cele mai recente cifre de la INS arată că între 2021 și 2024 numărul acestor căsătorii s-a menținut ridicat:

• 2021: 8.292 căsătorii în care unul din soți are cel puțin 50 de ani
• 2022: 8.224 căsătorii în care unul din soți are cel puțin 50 de ani
• 2023: 8.043 căsătorii în care unul din soți are cel puțin 50 de ani
• 2024: 7.200 căsătorii în care unul din soți are cel puțin 50 de ani

Raportat la totalul căsătoriilor, ponderea rămâne însă modestă, dar semnificativă.

În 2024, aproximativ 7,1% dintre căsătorii au implicat cel puțin un partener cu vârsta de 50 plus.

Numai în primele luni ale anului 2025, sute de români trecuți de 50 de ani s-au căsătorit. Printre aceștia, 410 persoane aveau între 60-69 ani, iar peste 100 în jurul vârstei de 70 de ani.

Sociolog: divorțul și schimbările culturale, factori decisivi

Sociologul Robert Santa a explicat pentru Libertatea fenomenul: „Un factor care a contribuit este normalizarea divorțurilor. În trecut, acestea erau destul de rare, apoi numărul lor a crescut. Persoanele divorțate doresc să-și refacă viața alături de un alt partener.”

„Conform datelor de recensământ, în 2001 ponderea celor divorțați era de 3,7%, în timp ce în 2021 aceasta a ajuns la 7,2%.”, adaugă sociologul Mălina Voicu.

Robert Santa subliniază că, deși fenomenul rămâne minoritar, tendința este clară. 

„Dacă standardizăm pe grupe de vârstă, ponderea este chiar mai mică, dar trendul este clar în creștere.”

Un alt factor este demografia.

„Generațiile mai numeroase, cum sunt cei născuți în anii ‘70, influențează datele. De asemenea, mobilitatea internațională și experiențele de muncă în străinătate au modelat comportamentul matrimonial.”, a mai spus Robert Santa, cercetător șef Rethink.

Situația acestor generații este „unică”, subliniază sociologul.

„Foarte mulți au trecut prin experiența separării unui partener care a plecat la muncă în Occident, ceea ce poate influența decizia de a se căsători ulterior. Este o generație care a trăit tranziția economică dificilă a anilor 90, având pentru prima dată libertatea de a divorța sau de a se muta, ceea ce creează un context unic pentru căsătorii târzii.”

Psiholog: „Oamenii nu se mai raportează la gura lumii”

Psihologul Mariana Mihalache a scos în evidență și motivațiile psihologice din spatele căsătoriilor la vârste mai înaintate.

„Oamenii nu se mai raportează atât de mult la normele tradiționale sau la gura lumii și își fac viața așa cum doresc. Vor să fie parteneri egali, independenți și să construiască un model de parteneriat bazat pe egalitate.”, a spus Mariana Mihalache pentru Libertatea.

Ea punctează și nevoia de sprijin și companie la vârste mai înaintate.

„Persoanele care au ajuns la vârsta de 50 de ani sunt mai atente, mai tolerante și pun accent pe calitatea relațiilor și compatibilitate, nu pe formalități. De asemenea, tema singurătății devine tot mai prezentă și poate motiva căutarea unui partener de sprijin.”

Un alt aspect este cel practic: „Copiii sunt mari sau plecați în străinătate, bunicii nu mai au rolul exclusiv de îngrijire, iar oamenii au mai mult timp pentru ei și pentru a-și construi viața alături de cineva.”, adaugă psihologul.

Ea menționează și sănătatea: „La vârste de peste 50 de ani, incidența unor afecțiuni este mai mare și nevoia de sprijin și companie poate fi un motiv pentru recăsătorire.”

De altfel, experiențele trecute: divorțurile și viața profesională activă pot determina ca persoanele să se căsătorească mai târziu.

„Este un fel de mecanism de apărare – la 48, 50 de ani, după ce copiii sunt mari sau plecați din țară, oamenii se apropie de o perioadă în care vor avea nevoie de sprijin.”

În timp ce societatea devine tot mai deschisă, oamenii nu mai simt presiunea normelor tradiționale sau a criticii publice.

Speranța de viață și căsătoria după 50 de ani

Sociologul Mălina Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, oferă o altă explicație.

„Românii trăiesc mai mulți ani decât trăiau acum 20 de ani și au o viață neafectată de boli până la vârsta de 66 de ani. Vârsta de pensionare s-a modificat și ea, ceea ce înseamnă că o persoană de 50 de ani nu se mai pregătește de pensie, ci are în față încă 15 ani de viață activă.”, a explicat Mălina Voicu pentru Libertatea.

Astfel, și persoanele de peste 50 de ani din România își doresc să aibă o viață cât mai activă o dată cu înaintarea în vârstă.

Ea mai observă o schimbare culturală majoră: „Odată cu aderarea la UE și cu migrația masivă, s-a importat un nou pattern al vieții de familie, conform căruia căsătoria sau re-căsătoria după vârsta de 50 de ani este un lucru firesc.”

„Nu există vârstă pentru dragoste”

Fenomenul este confirmat și de experiențele personale împărtășite în mediul online.

„Unchiul meu tocmai s-a căsătorit la 60 de ani. Nu există vârstă pentru a te căsători.”, a povestit cineva pe o rețea socială.

„Mi-a găsit soțul cel de-al doilea tot pe online dating când aveam amândoi aproape 40 de ani. Partea frumoasă la vârsta asta este că oamenii știu exact ce vor.”, adaugă o altă persoană.

„Am avut câteva mătuși care s-au căsătorit pentru prima dată la 40 de ani. Dragostea poate veni oricând, pentru oricine.”, spune altcineva.

Ce se întâmplă în alte țări europene

Comparativ cu alte țări europene, România are încă o pondere ridicată a căsătoriilor, dar fenomenul de amânare a primei căsătorii și de recăsătorire la vârste mature este în linie cu tendințele occidentale.

„În alte țări, există alternative legale la căsătorie, precum parteneriate civile, care permit recunoașterea cuplului fără formalitățile căsătoriei. România încă nu oferă astfel de opțiuni. Tendința de amânare a căsătoriei la tineri, observată și în alte state, poate contribui la creșterea căsătoriilor după 50 de ani în România.”, a precizat Robert Santa.

„Înaintarea în vârstă nu mai este considerată automat ca o retragere din societate, ci ca o redefinire a statutului și obiectivelor personale”, arată Mălina Voicu.

Creșterea numărului de căsătorii după 50 de ani în România reflectă nu doar schimbările demografice și culturale, ci și dorința de companie, sprijin și sens în a doua parte a vieții.

„În spatele creșterii acestui număr de căsătorii, nu stă atât de mult frica de singurătate, pentru că aceasta a existat și în cazul generațiilor anterioare, ci schimbarea demografică și culturală care îi împinge pe cei de peste 50 de ani să își caute un nou partener de viață tocmai pentru a suplini golul din viața lor și a scăpa de singurătate. Frica de singurătate a existat mereu, însă «luxul» de a fugi de aceasta a apărut ca urmare a schimbărilor din societate”, a concluzionat Mălina Voicu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro