De Tibi Puiu,

Acesta nu este un articol simplu de citit. Dar nu suntem într-o situație simplă și poate că e normal să ne reobișnuim cu un minim efort de a înțelege lumea din jur și amenințările care ne privesc viața noastră și a semenilor noștri.

Fiind încă o pandemie în desfășurare, sunt încă multe necunoscute despre cât de infecțios este SARS-CoV-2. Printre variabilele importante regăsim perioada de incubație (de la 2-14 zile din ce se știe până acum), cât de repede se răspândește virusul printre populație și raportul dintre numărul de cazuri și decese. 

Astfel de date sunt utile în prognoza evoluției unei epidemii. De exemplu, mai multe modele produse de cercetători internaționali presupun un raport cazuri/decese de 1% și că durează în medie 15 zile până când o persoană infectată poate deceda. Știm și că rata de contagiune este undeva la 2.5, în medie, însemnând că fiecare persoană infectată va infecta la rândul ei alte 2-3 persoane. 

Un astfel de model creat the John Edmunds, cercetător la Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase la Școala Londoneză de Igienă și Boli Tropicale, sugerează că pentru fiecare persoană decedată, de fapt 100 de persoane au fost infectate. Cazuri care tot cresc.

România ratează lista primelor 20 de țări cărora Japonia le oferă gratuit un medicament pentru tratamentul Covid-19. Orban a aflat de la Libertatea despre ofertă
Recomandări

România ratează lista primelor 20 de țări cărora Japonia le oferă gratuit un medicament pentru tratamentul Covid-19. Orban a aflat de la Libertatea despre ofertă

 

Astfel încât, în decursul celor 15 zile de când o persoană este infectată și până apare decesul, numărul de cazuri din jur poate ajunge, de fapt, la 800. 

Cu alte cuvinte, pentru fiecare persoană decedată ar putea fi 800 de cazuri în desfășurare, majoritatea dintre ele neidentificate – dar asta depinde foarte mult de rata de transmitere, care poate fi coborâtă foarte jos cu măsuri de prevenție ca distanțarea socială, igienă impecabilă și auto-izolare.

Cum va evolua numărul de cazuri în România? Am discutat cu Mihnea Muraru, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București, și licențiat în psihologie. Câteva dintre interesele sale de cercetare sunt modelarea computațională a fenomenelor psihologice și studierea proceselor evoluționiste care stau la baza acestora.

Pe baza datelor preliminare din România, Muraru a creat un model predictiv care prognozează evoluția cazurilor confirmate COVID-19 în țara noastra pentru două scenarii. Aplatizarea se referă la reducerea ratei de transmitere datorită măsurilor sociale de prevenție. 

Clorochina, un medicament antimalarie văzut ca potențial tratament pentru COVID-19, interzis în multe spitale din cauza efectelor secundare severe
Recomandări

Clorochina, un medicament antimalarie văzut ca potențial tratament pentru COVID-19, interzis în multe spitale din cauza efectelor secundare severe

 

“Presupunând că se menține rata de creștere de 27%, predicțiile inițiale ale modelului până pe 25 martie au atins 1456 de cazuri diagnosticate.”

“O scădere a ratei de creștere de la 27% la 13%, prezice pentru 25 martie numai 619 cazuri”

DataNr. de cazuri raportateNr. de cazuri prezise (fara aplatizare)Nr. de cazuri prezise (cu aplatizare)
23.03576828478
24.03???1069544
25.03???1381620
26.03???1783706
27.03???2303804
28.03???2975916
29.03???38421043
30.03???49621188

Sursă: Mihnea Muraru, appliedpsychology.ro

Grafic cu numărul de cazuri confirmate și numărul de cazuri prezise (scenariu optimist și pesimist). Credit: Mihnea Muraru. 

“Modelul surprinde momentan tendința pe termen scurt a evoluției numărului de cazuri diagnosticate în România. El arată că ne situăm deocamdată în regimul exponențial, ceea ce înseamnă că nu doar numărul total de cazuri diagnosticate crește de la o zi la alta, ci și numărul mediu de cazuri *noi*. Cu alte cuvinte, creșterea este accelerată. 

Medicii de la Suceava, indignați că ”suntem puși de conducerea militară să mergem goi prin curte, după ce facem duș”. Ce spune generalul
Recomandări

Medicii de la Suceava, indignați că ”suntem puși de conducerea militară să mergem goi prin curte, după ce facem duș”. Ce spune generalul

 

“În acest sens, modelul indică, cel puțin până pe 18 martie, o creștere medie a numărului de cazuri diagnosticate cu 27% pe zi. Este de așteptat ca, la un anumit moment, să se realizeze tranziția către următorul regim, în care, deși numărul *total* de cazuri diagnosticate crește în continuare, numărul de cazuri *noi* rămâne oarecum constant, și apoi începe să descrească”, spune cercetătorul.

Cu alte cuvinte, creșterea decelerează. De-abia aici ne punem problema atingerii unui vârf. Modelul nu poate prezice momentan momentul de tranziție către celelalte regimuri, ci poate doar să extrapoleze presupunând că regimul actual se menține pe termen scurt.

Mihnea Muraru pentru Libertatea:


Pe 25 vom avea cel mai puțin 600, cel mai mult 1400 de cazuri

La extinderea unui virus, diferențele de cifre care rezultă din diversele scenarii sunt foarte mari.

  1. SCENARIUL PESIMIST. “Presupunând că se menține rata de creștere de 27%, predicțiile inițiale ale modelului până pe 25 martie au atins 1456 de cazuri diagnosticate”. 
  2. SCENARIUL OTIMIST. “Având în vedere cele de mai sus, am căutat să extind modelul pentru a surprinde aparenta aplatizare a evoluției numărului de cazuri diagnosticate. Noul model, disponibil la appliedpsychology.ro/covid19.html, sugerează într-adevăr o scădere a ratei de creștere de la 27% la 13%, prezicând pentru 25 martie numai 619 cazuri, în loc de 1456.”
Mihnea Muraru,  lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București.

Spre deosebire de alte modele sofisticate create de alți cercetători, acest model este foarte simplificat. În ciuda limitărilor, predicțiile modelului s-au suprapus până acum curbei cazurilor confirmate. Deocamdată ne aflăm în regimul optimist de predicție ceea ce poate semnifica că măsurile de prevenție funcționează.

“Modelul este deocamdată foarte simplu, și s-a născut din pură curiozitate. El utilizează exclusiv datele raportate în țara noastră de Institutul Național de Sănătate Publică, și, în pofida complexității reduse, a aproximat foarte bine evoluția numărului de cazuri diagnosticate,” a spus Muraru. 

“Alte modele publicate au un grad mai înalt de complexitate, unele fiind dedicate transmisiei epidemiologice, și valorifică datele raportate în celelalte țări, în care au fost atinse și alte regimuri de evoluție. Astfel, este posibil să se prezică nu doar evoluția numărului de cazuri presupunând un regim fixat, ci și momentul tranziției către alte regimuri, și implicit când ar putea fi atins vârful.”

“Luăm și noi în calcul sporirea complexității modelului nostru și vom actualiza pagina pe care prezentăm rezultatele în mod regulat (appliedpsychology.ro/covid19.html).”

Precizia predicțiilor este strâns legată de felul în care datele sunt raportate, cât și de rata de testare de populației.

“În primul rând, adaptarea modelului se face pornind de la datele raportate, neavând acces la datele reale, ci la ce reușește Guvernul să sondeze”.

“Chiar și în cazul unor modele mai complexe, care exploatează datele din celelalte țări, pentru observarea tendințelor pe termen lung, diferențele în privința numărului de cazuri importate din alte țări, a momentului luării măsurilor de către autorități, a nivelului de aderență a populației la măsuri etc. fac problematică extrapolarea dintr-un context la altul.”

În timp, vom avea mai multe informații despre cum se răspândește virusul și cât de susceptibilă la infecție este populația. Felul în care se va răspândi COVID-19 va varia de la țară la țară, în funcție de măsurile sociale de prevenție și de cât de devreme au fost aplicate.

Criza coronavirus nu are doar efecte negative de ordin medical și economic. Este de așteptat ca și sănătatea mintală a populației să aibă de suferit, un efect pe care Muraru și colegii săi vor, de asemenea, să-l modeleze. Fiecare dintre noi putem ajuta completând un chestionar online. Astfel de modele pot fi deosebit de utile pentru că permit autorităților competente să ia măsuri din timp. 

“În paralel cu acest efort, examinăm și corelațiile dintre starea emoțională a populației, ca, de exemplu, anxietatea generala, well-being-ul, starea depresiva, etc., și numarul noi de cazuri, prezise și/sau diagnosticate. În momentul de față, Centrul de Psihologie Aplicată de la Universitatea din București, unde sunt colaborator și unde a fost publicat acest model, desfășoară un studiu amplu de evaluare a stării emoționale a populației, cu date strânse de la aproximativ 6000 de participanți deja. Acest studiu se poate accesa la stareameadebine.com, este online si scurt (cam 15 minute), și oferă celor care îl completeaza o interpretare automată a rezultatelor, precum și recomandări,” a spus Muraru. 


LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Citeşte şi:

Apelul medicilor italieni, confruntați cu o criză fără precedent, pentru întreaga lume: „Pe cât posibil, tratați lumea acasă”

Chiar și apa ”puțin murdară”, dacă este folosit săpun, ajută contra COVID-19. E important pentru România, unde o treime din cetățeni nu au apă curentă

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”
GSP.RO

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”

Horoscop 9 aprilie 2020. Capricornii trebuie să fie atenți la cei dragi
HOROSCOP

Horoscop 9 aprilie 2020. Capricornii trebuie să fie atenți la cei dragi