Centrala Nucleară de la Cernavodă s-a oprit. Energia fotovoltaică a ajuns la aproape 50% din producția totală

De ce a fost oprit Reactorul 2 de la Cernavodă

Decizia radicală a fost impusă de condițiile hidrologice extreme. Scăderea continuă a nivelului apelor Dunării nu mai permite preluarea apei necesare pentru răcirea în condiții de maximă siguranță a instalațiilor. Deși autoritățile au încercat soluții de avarie pe parcursul ultimelor zile, inclusiv dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a devia un debit mai mare de apă către centrală, măsurile s-au dovedit insuficiente.

Din cauza prognozelor meteorologice care indică în continuare un deficit major de precipitații, repornirea reactorului 2 de la Cernavodă nu va fi posibilă pentru cel puțin zece zile. Din momentul în care cotele apelor vor permite reluarea procedurilor, va mai fi nevoie de cel puțin o zi sau două pentru ca centrala să livreze din nou energie la capacitate optimă în Sistemul Energetic Național.

Energia fotovoltaică, principala sursă pentru România

Astăzi, la ora 12.30, România se baza pe energia fotovoltaică în proporție de aproape 50% din totalul producției, cu 2.565 MW, aceasta fiind urmată de hidrocarburi, cu 980 MW, ceea ce înseamnă 18,6% din total.

Consumul total al României era de 4.656 MW, în timp ce producția era de 5.187 MW, astfel că țara noastră vindea la export peste 500 MW. Totodată, 68,2%din producția totală provenea din surse regenerabile.

Impactul asupra populației și a sistemului energetic

Centrala de la Cernavodă asigura, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția totală de electricitate a României, cantitate vitală în perioada caniculei, când consumul atinge cote maxime. În lipsa acestei resurse interne, România depinde de importuri pentru a menține echilibrul rețelei.

Deși urmează „două săptămâni de foc în toată Europa”, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a dat asigurări că populația nu va fi afectată de această criză. Conform autorităților, nu există niciun pericol ca cetățenii de rând sau serviciile esențiale – spitalele, poliția, instituțiile de stat sau fabricile de medicamente – să rămână fără electricitate. În cel mai sumbru scenariu, care momentan este considerat puțin probabil, se va recurge doar la limitarea furnizării către marii consumatori industriali.

Critici la adresa lipsei de viziune din sectorul energetic

Situația vulnerabilă în care se află acum sistemul energetic românesc nu a rămas fără ecou la nivel guvernamental. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a lansat un avertisment dur cu privire la modul în care a fost gestionat acest sector de-a lungul anilor.

El a punctat faptul că dependența actuală a României de importurile de energie, pe fondul crizei provocate de secetă, reprezintă consecința directă a unui lanț lung de decizii greșite, a instabilității de la vârful ministerelor de resort, dar și a lipsei de competență în planificarea pe termen lung. Rămâne de văzut care vor fi prețurile la care statul va fi forțat să achiziționeze energia de import în următoarea perioadă și ce planuri de investiții în infrastructură vor fi adoptate pentru a evita o criză similară în anii viitori.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE