Reactorul 2 de la Cernavodă se închide astăzi: „În jurul prânzului vom fi la putere 0 şi deconectaţi de la SEN”. Din ce va fi acoperită alimentarea cu energie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul a confirmat oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nuclear-Electrice (CNE) Cernavodă, începând de joi dimineață, ca urmare a scăderii debitelor Dunării.
Cuprins:
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Directorul CNE, Romeo Urjan, a confirmat ieri informația și a precizat că procedura de oprire controlată se va desfăşura pe parcursul câtorva ore.
„Decizia noastră de a opri, joi, 13 august, la ora 7 dimineaţa, în mod controlat este legată de nivelul în Dunăre şi de prognoza de scădere, care nu ne mai permite funcţionarea în condiţii normale. În jurul prânzului, vom fi la putere zero şi deconectaţi de la Sistemul Energetic Naţional”, a afirmat Romeo Urjan, la Antena 3.
Alimentarea cu energie, garantată
Autoritățile asigură că alimentarea cu energie electrică va fi acoperită din surse alternative și importuri, iar consumatorii casnici nu vor resimți impactul.
„Estimările arată că alimentarea cu energie electrică la nivel național va fi acoperită integral din surse alternative și importuri”, a transmis Guvernul, miercuri seară, într-un comunicat de presă.
De asemenea, Ministerul Energiei a pregătit patru scenarii și soluții de rezervă pentru criza energetică, după ce se închide Reactorul 2 de la Cernavodă.
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) dispune de resurse suficiente pentru a compensa deficitul de producție generat de oprirea temporară a Unității 2, utilizarea acestora urmând să fie ajustată în funcție de evoluția condițiilor hidrologice și a cererii.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat că „oamenii nu vor simți nimic în ceea ce privește consumul lor, electricitatea la care au acces”.
Cu toate acestea, Ministerul Energiei face un apel la cetățeni pentru un consum responsabil, în special în intervalul orar 19.00-23.00, pentru a reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf.
Resurse alternative și producția eoliană
În următoarea săptămână, prognoza indică o contribuție semnificativă a producției de energie eoliană, cu o medie estimată de 525 MW.
În funcție de condițiile meteorologice, producția ar putea atinge un vârf de 1.560 MW, dar există și posibilitatea unui minim de 100 MW.
În plus, Sistemul Electroenergetic Național are la dispoziție Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, care poate furniza 330 MW din rezervă, și cel puțin 300 MW din partea Hidroelectrica, în funcție de resursele disponibile.
„Aceste resurse, împreună cu producția eoliană și celelalte opțiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Național posibilitatea de a compensa deficitul de producție fără a activa toate capacitățile de rezervă”, a precizat Guvernul.
Autoritățile estimează o îmbunătățire a condițiilor hidrologice în weekend, ceea ce ar putea aduce ajustări suplimentare, în funcție de evoluția debitului Dunării.
Capacități pentru importuri suplimentare
România dispune, de asemenea, de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică în caz de necesitate.
Totodată, operatorii de transport și sistem din Europa colaborează pentru asigurarea securității energetice la nivel regional, afectată de condițiile meteorologice actuale.
„Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația și decide utilizarea resurselor disponibile în funcție de necesitățile Sistemului Electroenergetic Național”, a mai transmis Ministerul Energiei.
De asemenea, instituția cere populației să sprijine eforturile de menținere a stabilității sistemului prin reducerea consumului în orele de vârf, între 19.00 și 23.00. Această măsură preventivă poate contribui la diminuarea presiunii asupra rețelelor energetice, în contextul unui deficit temporar de producție.
Recent, compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunțat că a primit avize de existență a cazului de forță majoră.
Care este riscul unui black-out în România
Secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi a precizat miercuri, pentru Libertatea, că „riscul de black-out în România este extrem, extrem de scăzut. În acest moment sistemul este stabil, el va rămâne stabil și după închiderea Cernavodă 2.
Singurul pericol de black-out ar fi un incendiu extins de vegetație care să declanșeze liniile Transelectrica.
„Deși traversăm zile caniculare și precipitațiile nu se arată în perioada imediat următoare, echipele Transelectrica au luat măsurile necesare și noi toți am făcut apel către populație, mai ales către românii din mediul rural să evite să dea foc la anumite resturi de vegetații, resturi din agricultură, pentru că acest lucru poate fi foarte periculos. Dar altfel, nu există în acest moment niciun element care să ne ducă cu gândul că am avea un risc de black-out în România”, a clarificat Cristian Bușoi.
Guvernul a dat 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre
Guvernul a alocat luni 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragaj pe Dunăre, măsură esențială pentru a asigura funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta extremă.
Fondurile provin din rezerva bugetară și vor fi direcționate pentru adâncirea albiei fluviului în două zone critice, prevenind riscul opririi producției de energie electrică.
Lucrările vor viza punctele Cochirleni (km fluvial 309-304) și Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342), fiecare primind câte 2,55 de milioane de lei pentru dragarea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
Specialiștii au propus și redistribuirea debitului de apă între brațele Bala și Dunărea Veche pentru menținerea unui nivel optim al fluviului.
România cumpără energie din Ucraina și Bulgaria
Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat, luni, instituția română.
Cum arată o zi pe piața de energie din România/Bulgaria. „Nu ne țepuiesc ei, e diferența între a-ți face treaba și a nu ți-o face”, spune Otilia Nuțu, expert în energie.
Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.
Reactorul 1 al Centralei de la Cernavodă a fost închis controlat marți, pe 28 iulie, iar când se va opri și al doilea rector al centralei nucleare, România rămâne fără circa 1.400 MW de putere de producție.
Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale, dar au fost reluate ulterior cu succes.
Giganții auto Dacia și Ford au sistat deja voluntar producția până pe 19 august pentru a sprijini rețeaua națională, măsuri similare fiind așteptate și din partea altor mari consumatori industriali.
„Economisirea voluntară în orele de seară, când există deficit, va fi crucială. Facem apel către cetățeni, companii și autorități publice să își planifice reduceri voluntare”, a adăugat Bolojan.
Ministrul interimar al apărării și al transporturilor, Radu Miruță (USR), a declarat recent că un proiect esențial pentru dragarea brațului Bala, care ar fi putut preveni dificultățile actuale de pe Dunăre, stă blocat de peste trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor.
