Neagu Djuvara a murit joi, la vârsta de 101 ani. Întrebarea pe buzele multora este, în acest moment, cine moşteneşte averea lui Neagu Djuvara.
Neagu Djuvara, una dintre cele mai îndrăgite personalităţi culturale ale țării, istoric, diplomat, filozof, jurnalist şi romancier, a murit joi la vârsta de 101 ani.
Neagu Djuvara s-a născut pe 18 august 1916 (după calendarul vechi; 31 august 1916, după calendarul nou), în București, într-o familie de origine aromână.
Neagu Djuvara a fost căsătorit o singură dată, cu France, de care se despărțise în urmă cu 31 de ani, deși nu oficial, printr-un divorț. Împreună au o fată care la rându-i a dat naștere unei fetițe, singura nepoată a lui Djuvara.
”Am o fată, care are o fată, care are fete... Am o succesiune feminină în spatele meu. Numai femei în jurul meu”, spunea, cu un an în urmă, într-un interviu, Neagu Djuvara.
Neagu Djuvara a devenit în anul 1937 licențiat la Sorbona, în istorie, iar în 1940 și-a luat doctoratul în drept la Paris. Trei ani mai târziu, și-a reluat studiile de filozofie la Sorbona, unde obține în 1972 doctoratul de stat. În 1987 a obținut Diploma Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) din Paris.Istoricul a participat la al Doilea Război Mondial, la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie-noiembrie 1941), fiind rănit în apropiere de Odessa.
Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm la 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legație la Stockholm, a rămas în Suedia până în septembrie 1947, după care alege calea exilului în Franța și militează în diverse organizații din diaspora.
A fost secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români de la Paris, și a activat la Radio Europa Liberă, Fundația Universitară Carol I, Casa Românească etc.
În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat 23 de ani în calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine (1961-1984), călătorind mult în Africa, Europa și America.
Concomitent a fost și profesor de drept internațional și de istorie economică la Universitatea din Niamey.