CSM acuză în continuare Guvernul Bolojan: Legea pensiilor magistraților, „nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene”. CCR evită să se pronunțe

Ce vrea CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat din nou legea dată de premierul Bolojan. „Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că „rezolvarea pensiilor magistraților” ar constitui un jalon de care depinde „o sumă de peste 200 de milioane de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări: Prin Legea 282/2023 a fost modificat substanțial regimul pensionării magistraților (sub aspectul condițiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente, prevăzute de noua lege, fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în evaluarea sa preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024”, a transmis CSM, într-un limbaj juridic extrem de complicat.

Consiliul a mai afirmat că Legea 282/2023 a schimbat regimul de impozitare a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari, iar Decizia CCR 724/2024 a declarat neconstituționale prevederile privind impozitarea progresivă a pensiilor.

CSM susține că legea adoptată recent de Guvern „nu are nicio legătură” cu cerința formulată de Comisia Europeană în 25 martie: „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a adăugat CSM, care completează că problema impozitării pensiilor, evidențiată de CE, a fost deja reglementată în pachetul numărul 1 de măsuri fiscal-bugetare”.

Recomandări

Victor Ponta a primit în instanță, ca despăgubiri, o sumă de zece ori mai mică decât cerea pentru achitarea din Dosarul Turceni-Rovinari. Cu cine va „împărți” banii fostul premier

Ce prevede legea pensiilor magistraților

Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.

„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.

Procurorul general l-a avertizat pe Bolojan că vor fi consecințe. Premierul a amenințat cu demisia

Decizia Executivului a stârnit proteste vehemente și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

În replică, Ilie Bolojan, aflat în funcția de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va pica la Curtea Constituțională. Întrebat dacă va demisiona în cazul în care proiectul pensiilor speciale nu va trece de CCR, premierul a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.

Pe 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Instituția a susținut că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

Deocamdată Curtea Constituțională a evitat să se pronunțe și a amânat de două ori verdictul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro