Curtea Supremă atacă la CCR reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților. Ce invocă judecătorii

UPDATE, 17:30, comunicatul de presă emis de ÎCCJ: Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor.

Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii.

Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.

Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.

Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat.

Drept urmare, instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale, prin Hotărârea nr. 3/04.09.2025.

Ce reclamă magistrații

Consiliul Superior al Magistraturii susține că legea va duce la o discriminare între magistrați în privința pensiei și spune că nu se justifică adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului.

De asemenea, instituția a semnalat, într-un comunicat din 21 august, escaladarea atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori invocând atacuri repetate din partea reprezentanților coaliției de guvernare, care încearcă să responsabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare ale României și să distragă atenția de la cauzele reale ale problemelor.

CSM mai reclamă intensificarea campaniei media împotriva justiției și promovarea agresivă a ideii că modificarea pensiilor speciale de către premierul Ilie Bolojan ar viza eliminarea privilegiilor magistraților. În același timp, argumentele reprezentanților sistemului judiciar sunt ignorate, iar statutul judecătorilor și procurorilor este constant pus în discuție într-o atmosferă de ură publică, susține CSM.

De asemenea, CSM atrage atenția asupra disprețului manifestat de unii politicieni sau jurnaliști față de magistrați, în ciuda eforturilor acestora de a-și exercita atribuțiile cu onestitate și profesionalism. Organismul consideră că aceste acțiuni iresponsabile afectează în mod direct credibilitatea și independența justiției.

Creşterea treptată a vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri, 29 august, că reforma pensiilor magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de către Guvern, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.

Decizia Executivului a venit în ciuda protestelor și amenințările magistraților, chiar si la nivel înalt.

„Voi face referire la prima componentă, cea legată de pensiile magistraților. Acest proiect de lege rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate, respectând independența justiției. Nu putem însă evita acumulările negative pe care le-am avut în acești ani”, a spus Ilie Bolojan.

Și a continuat: „Prima este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale, care nu mai poate continua atunci când ai 48, 49 de ani, când ai maturitatea profesională, poţi să asiguri pentru mulţi ani înainte servicii publice pentru cetăţenii ţării noastre şi, practic, acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”.

Pensia medie e de 14.000-15.000 de lei

El a adăugat că al doilea aspect care este rezolvat în acest proiect de lege este valoarea pensiei în magistratură. „Am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România și nici în alte țări europene și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată”, a explicat șeful Executivului.

În concluzie, pensia unui magistrat va fi de cel mult 70 la sută din ultimul salariu net, nu 80 la sută din brut, așa cum este acum.

„(…)Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a spus Bolojan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro