MENIU CAUTĂ
26 Apr. 2018 21:00 , de Theodor Istrate

REPORTAJ: Cum a reușit un primar vasluian să diminueze cu 85% numărul de asistați social: ”Au rămas în plată doar cei cu adevărat necăjiți”

Distribuie

Un primar din județul Vaslui a reușit să reducă considerabil numărul asistaților social în baza Legii 416/2001, de la 860 de persoane când a preluat mandatul, la doar 120 în prezent, și asta într-un oraș preponderent de etnie rromă. Mai mult decât atât, edilul din Murgeni, care este, paradoxal, unul social-democrat, a reușit să-i convingă pe localnici să-și plătească și impozitele pe clădiri, multe din ele palate cu foarte multe camere. Toate aceste măsuri nu au fost o problemă pentru primar să recâștige cel de-a doilea mandat la alegeri.

Un oraș preponderent de etnici rromi din județul Vaslui a fost adus pe linia de plutire, după ce, în urmă cu șase ani, era înglodat în datorii și plin de oameni care trăiau doar din ajutoarele sociale date de către stat. În schimb, locuiau în palate cu foarte multe camere și cu mașini de la scară.

Cu riscul de a nu mai ieși din nou primar, cel care, în 2012, a preluat frâiele Murgeniului, o comună cu 8.700 de suflete devenită peste noapte oraș pe la începutul anilor 2000, a început 'să taie în carne vie', cu dorința de a scoate orașul la lumină. Edilul Ioan Buta nu s-a temut nici măcar de amenințările rromilor, ducându-și astfel mai departe mandatul pe care îl câștigase cu Partidul Poporului. Și, astfel, a ajuns în prezent să nu aibă nevoie nici măcar de echilibrări financiare de la bugetul de stat, încasările crescând, într-un oraș în care nu există nicio unitate de producție, de la an la an, de la 260.000 de lei în 2012, la peste 4,7 milioane de lei în 2017.

Numărul asistaților social a scăzut de la 860 la 120 de persoane, majoritatea în plată fiind acum români

Murgeni poate fi considerat o localitate atipică pentru țara noastră. Este format dintr-un mic orășel reședință cu câteva blocuri și zeci de vile și nu mai puțin de șapte sate componente, unele situate la kilometri întregi depărate primărie. Dacă la Revoluția din 1989, în oraș existau 386 de etnici rromi, în prezent numărul acestora a ajuns la 2.700, dintr-un total de 3.900 de locuitori cât are în prezent doar orașul reședință. Pentru a putea fi ținuți în mână, cei care s-au aflat la conducerea localității au decis să le acorde ajutoare sociale. Și astfel s-a ajuns în situația în care, în 2012, să fie plătiți pe Legea 416/2001 nu mai puțin de 860 de persoane.

'Când am venit la primărie și am văzuți câți sunt, m-am speriat. În consecință, am decis să aplic legea astfel încât i-am chemat la muncă. Ei au crezut că este o glumă. Numai că, apoi, au constatat că nu mai primesc ajutorul social. De ce? Le-am tăiat orele de muncă, iar pontajele le-am transmis la Agenția Județean pentru Plăți și Inspecție Socială. Și uite așa, de la lună la lună, de la an la an, am ajuns să scădem continuu numărul beneficiarilor Legii 416', a declarat, pentru Libertatea, primarul Ioan Buta.

În prezent, Primăria Murgeni mai are în plată doar 120 de beneficiari de ajutoare sociale, din care o treime mai sunt etnici rromi.

'Au rămas în plată doar cei cu adevărat necăjiți. Și, culmea, acum vin și la muncă în mod constant', a mai adăugat edilul de Murgeni.

Suma câștigată de cei care au rămas beneficiari ai Legii 416/2001 variază între 120 și 160 de lei de persoană.

Gradul de colectare la bugetul local a crescut de la 27%, în 2012, la 86% anul trecut

Primarul Murgeniului a reușit să facă ordine și în ceea ce privește colectarea impozitelor pe case, terenuri și mașini de la populație. Dacă, la preluarea mandatului, încasările la bugetul local erau de 260.000 de lei, ceea ce însemna 27% din ceea ce trebuia să se colecteze, veniturile din taxe și impozite au ajuns la 4,7 milioane de lei, în 2017, adică la procent de 86%.

'Putem spune că am ajuns pe linia de plutire. Dacă nu coborâm sub procentul de 70% la încasări, avem bani de nu ne mai trebuie nici echilibrările de la bugetul de stat', susține primarul Buta.

Totuși, cum de s-a reușit o creștere atât de spectaculoasă, într-un oraș preponderent de etnie rromă, aproape fără economie locală?!

„La început, le-am trimis înștiințări de plată și s-au speriat, căci nu știau ce-s alea. Apoi, am început să le explic proprietarilor de palate pe înțelesul lor, că au obligație față de țară pentru că stau pe pământul statului. Le-am spus că este un fel de 'taxă de șmecher', așa, ca la ei. 'Așa am ajuns domn primar?', m-au întrebat. Din păcate, da. Așa cum plătiți în străinătate pe unde tot sunteți plecați, așa trebuie să plătiți și în România. Cu muncă de lămurire, i-am convins. Evident, s-a vorbit și în staborul lor, iar acum lucrurile merg bine', a conchis Ioan Buta.

Loading...
Comentarii