Cum s-a folosit Adrian Secureanu de Primăria Capitalei pentru a scăpa de pedeapsa de 11 ani de închisoare în dosarul delapidării Spitalului Malaxa

Condamnat și pentru abuz în serviciu

Reamintim că medicul Secureanu a ieșit din pușcărie în ianuarie 2025, unde a executat jumătate din pedeapsa de 3 ani și 8 luni pentru abuz în serviciu la care a fost condamnat definitiv pe data de 8 mai 2023.

• Adrian Florin Secureanu a fost, între anii 2009 și 2016, manager al Spitalului Malaxa din Capitală, perioadă în care a încheiat contracte „cu dedicație”, a luat mită și s-a folosit de fondurile unității medicale în scop personal.
• Medicul este judecat într-un dosar separat pentru delapidare, cauză în care a fost condamnat în primă instanță, pe data de 15 noiembrie 2024, la 11 ani de închisoare.
• Judecătorul de la Tribunalul București a reținut că Secureanu se folosea de contracte fictive pentru a-și cumpăra bijuterii, cadouri de lux și o limuzină. În schimb, pentru a păstra relația de afaceri cu Spitalul Malaxa, afaceriștii acceptau să-l „răsfețe” pe Florin Secureanu cu excursii în jurul lumii.
• Curtea de Apel București a decis, pe data de 4 august 2025, să desființeze condamnarea de 11 ani pronunțată pe numele medicului Secureanu și să trimită cauza spre rejudecare.

Temeiul pentru rejudecare din minuta instanței de apel este art. 421 alin. 1 punct 2 litera b Cod procedură penală, care prevede următoarele:

•  „Instanţa, judecând apelul (…) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte”.

Motivarea instanței de apel nu a fost încă redactată, însă Libertatea a consultat Încheierea de ședință din data de 16 iunie 2025, atunci când a avut loc ultimul termen de judecată, pentru a vedea cum i-a convins Secureanu pe judecători să-l trimită înapoi la Tribunalul București.

Secureanu: „Primăriei Generale i-au fost încălcate grav drepturile”

Din încheierea de ședință citată rezultă că avocatul lui Adrian Florin Secureanu a apelat la un artificiu juridic, la care s-au raliat și ceilalți apărători ai inculpaților Mihai Mesner și Cristian Ioniță, adică afaceriștii „de casă” ai fostului manager.

Argumentul prin care inculpații au obținut rejudecarea și, implicit, șanse mari ca faptele să se prescrie ține de o așa-zisă încălcare a drepturilor Primăriei Municipiului București care – spun avocații – ar fi fost obligatoriu să stea în proces ca parte civilă.

Pe de altă parte, atât procurorul de ședință, cât și reprezentantul juridic al Spitalului Malaxa au arătat că Primăria n-avea ce să caute în proces.

Iată, mai întâi, ce a susținut avocatul fostului manager:

• „Apărătorul ales al apelantului-inculpat (Secureanu Florin Adrian – n.r.), având cuvântul, precizează la punctul 2 din motivele de apel că a invocat un motiv de nelegalitate al hotărârii apelate care priveşte contractul de manager al inculpatului încheiat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti în virtutea căruia a devenit ordonator terțiar de credite, iar primăria era ordonator principal de credite.
• Astfel, precizează că eventuale prejudicii produse de către inculpat afectau bugetul Primăriei Generale a Municipiului București. Prin necitarea Primăriei Generale a Municipiului București, ca parte civilă în prezenta cauză, precizează că i-au fost încălcate acesteia drepturile de a fi informată că este parte civilă într-un proces penal, fapt ce atrage încălcarea tuturor celorlalte drepturi.
• Învederează că atât organele de urmărire penală, cât și instanța de fond nu i-au comunicat Primăriei Generale a Municipiului București drepturile pe care aceasta le are și le poate exercita în cursul urmăririi penale sau la instanța de fond în condițiile în care atât Curtea de Conturi, cât și sesizarea ANAF-ului au indicat Primăria Generală a Municipiului București ca parte civilă în această cauză.
• Prin această conduită a organelor judiciare, consideră că părții civile i-a fost încălcat grav și efectiv dreptul la apărare, fiind pusă în imposibilitatea de a-și apăra interesele, vizând existența și întinderea unui prejudiciu din gestiunea Spitalului Malaxa, pe care îl avea în subordine și finanțare, precum imposibilitatea de a îşi desemna un expert parte în acea expertiză dispusă în cauză.
• Astfel, precizează că s-a încălcat și art. 177 alin. 1 C.proc.pen., care obligă la chemarea tuturor părților interesate la stabilirea obiectivelor unei astfel de expertize care privea prejudiciul.
• Față de toate aceste aspecte, reiese mai mult decât evident că operează nulitatea prevăzută de art. 282 alin.1 C.proc.pen. a actelor de urmărire penală și ale instanței de fond privind încălcarea dreptului la apărare al părții civile.
• Fiind întrunite cumulativ cerințele textului de lege, precizează că există încălcări ale legii la momentul efectuării urmăririi penale și s-a produs o vătămare a drepturilor părții civile, dedusă din însăși nerespectarea drepturilor prevăzute de lege, dar și din împrejurarea că s-a creat un cadru premis pentru o posibilă soluție dată de judecătorul fondului atât pe latura penală, cât și pe latura civilă, ajungându-se să se reține existența și valoarea unui prejudiciu față de care partea civilă nu a avut posibilitatea să pronunțe efectiv.
• Astfel, arată că această vătămare produsă nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actelor întocmite cu încălcarea legii, ceea ce înseamnă restituirea cauzei pentru completarea acestei cercetării judecătorești.
• De asemenea, precizează că interesant este că în motivarea judecătorului fondului nu se amintește nimic de rapoartele Curţii de Conturi care a venit și a verificat din 6 în 6 luni toată gestiunea Spitalului Malaxa și toate cheltuielile făcute la Spitalul Malaxa.
• Mai mult, solicită să se observe că se invocă falsificarea unor facturi cu acele societăți care au colaborat cu conducerea de atunci a Spitalului Malaxa, dar nu se spune care sunt false, că acestea ar fi trebuit anulate, nefiind nominalizată nicio factură ca fiind falsă.
• Față de toate aceste chestiuni, solicită restituirea cauzei la instanţa de fond, apreciind că este necesară (…) introducerea Primăriei Generale a Municipiului București în calitate de parte civilă, ca aceasta să poată să se constituie partea civilă în cauză şi să precizeze întinderea prejudiciului şi consideră că aprecierea prejudiciului trebuie făcut printr-o expertiză financiar-contabilă pe actele pe care parchetul și instanța de fond le-au considerat la vremea respectivă ca nefiind reale, ca fiind fictive”, a susținut avocatul lui Adrian Florin Secureanu.

Procurorul: Primăria nu putea să aibă vreo calitate în cauză

Pe data de 16 iunie 2025, procurorul de ședință a cerut respingerea solicitărilor formulate de către inculpați, prin apărătorii aleși, având în vedere următoarele considerente:

• „În ceea ce privește solicitarea de a se dispune trimiterea spre rejudecare, solicită să se observe că motivul invocat de către apărare nu se regăsește printre motivele prevăzute de art. 421 pct.2 lit.b Cod procedură penală, unde sunt menționate situațiile în care se dispune rejudecarea cauzei.
• Faptul că s-a respins solicitarea sau nu s-a lărgit cadrul procesual prin introducerea Primăriei Municipiului București în cauză ca parte civilă este un motiv total neîntemeiat în condițiile în care partea civilă este Spitalul Nicolae Malaxa este ordonator terțiar de credite, în patrimoniul său s-a produs prejudiciu prin comiterea infracțiunii de delapidare de către inculpați, atât în forma autoratului, cât și în forma complicității.
• Prin urmare, apreciază că Primăria Municipiului București nu putea să aibă vreo calitate în prezenta cauză. (…)
• Precizează că s-a mai invocat de către inculpatul (Secureanu – n.r.), de asemenea, în mod total neîntemeiat, că nu s-au indicat ce facturi au fost false, dar având în vedere dispozițiile art.371 C.proc.pen., precizează că judecata se mărginește la faptele și persoanele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, inculpații fiind trimişi în judecată și condamnați în primă instanță pentru infracțiunea de delapidare, atât în formă a autoratului, cât și a complicității.
• Prin urmare, consideră că nu se putea dispune o desființare de înscrisuri sau să se facă vreo precizare cu privire la facturi pretins falsificate de vreme ce obiectul cauzei nu reprezintă infracțiunea de fals în înscrisuri”, a argumentat procurorul de ședință.

Spitalul: „Se încearcă o revoluționare a practicii judiciare de până acum”

În plus față de argumentele procurorului de ședință, apărătorul ales al părții civile Spitalul Clinic Nicolae Malaxa a arătat că, în cauzele precum cea dedusă judecății, spitalele stau ca parte civilă, nicidecum autoritățile centrale ori administrația publică locală:

• „Apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare. Precizează că se încearcă o revoluționare a practicii unitare până în prezent cu privire la calitatea părții civile, respectiv a spitalului, dacă are sau nu calitate de parte civilă și atunci ar trebui luat spre analiză întreaga practică la nivel național, în condițiile în care spitalele se află fie în subordinea administrației publice locale, județene sau a Ministerului Sănătății.
• Consideră că aceasta ar însemna că în toate cauzele în care până acum spitalele au fost parte civilă, de fapt, parte civilă ar fi trebuit să fie aceste autorități sau Ministerul Sănătății ori instituţiile.
• Faptul că se face trimitere la calitatea incontestabilă de ordonator terțiar de credite a spitalului, arată că nu conduce în niciun fel la concluzia că, de fapt, primăria, ordonatorul principal de credite, ar avea calitate de parte civilă.
• Mai arată că s-a subliniat de către apărătorii inculpaților că rapoartele Curții de Conturi arată incontestabil că primăria are calitatea de ordonator principal de credite, iar spitalul are calitatea de ordonator special de credite, ceea ce este adevărat, dar acest lucru nu face să schimbe această calitate de parte civilă a spitalului.
• Apărătorul ales al intimatei – parte civilă Spitalul Clinic Nicolae Malaxa (…) precizează că Legea nr.95/2006, pe care toți avocații şi inculpații refuză să facă trimitere, prevede la art.190 și următoarele care sunt sursele de finanțare ale spitalelor publice.
• Arată că art. 190 din Legea nr.95/2006 prevede expres că spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.
•  Mai arată că art. 191-192 din Legea nr.95/2006 face trimitere la faptul că spitalele, în completare, sunt finanțate și de către Ministerul Sănătății prin Casa Națională de Asigurări în cazul de faţă de C.A.S.M.B., sunt venituri suplimentare pe care le face spitalul din prestarea de servicii medicale.
• Astfel, în ipoteza în care discutăm de faptul că sunt bani pe care spitalul îi primește de la autoritatea publică locală, în a cărui subordonare este, respectiv, Primăria Municipiului București, înseamnă că ar fi trebuit în cauză să fie introdus și C.A.S.M.B. în calitate de parte civilă, precum şi colaboratorii dacă există cazul să fie spații închiriate și să se primească, cu titlul de redevență, o anumită sumă, ceea ce nu este posibil.
• De asemenea, precizează că s-ar fi putut solicita introducerea în cauză şi a C.A.S.M.B. și a Ministerului Sănătății pentru că în cadrul Spitalului Clinic Nicolae Malaxa sunt programe naționale de sănătate care sunt finanțate integral de către Ministerul Sănătății.
• Reiterează dispozițiile de la art.190 și următoarele din Legea nr.95/2006, care prevăd în mod expres care sunt sursele de finanțare, şi anume că spitalele se finanțează integral din venituri proprii, iar în completare, sunt finanțate de către autoritatea publică locală în a cărei subordine este Ministerul Sănătății, donații, contracte de închiriere și programele naționale de sănătate etică”, a arătat reprezentantul Spitalului Malaxa.

Tribunalul: Secureanu a delapidat peste două milioane de lei de la Malaxa

Pe data de 15 noiembrie 2024, Adrian Florin Secureanu a fost condamnat în al doilea dosar la 11 ani de închisoare pentru delapidare.

În Hotărârea Tribunalului București nr. 1414/2024, judecătorul fondului explica de ce i-a dat lui Adrian Secureanu o pedeapsă cu două cifre:

• „Rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de poziția sa în cadrul spitalului Malaxa pentru a angaja cheltuieli reprezentând contravaloarea unor operațiuni nereale, dar și a unor cheltuieli care au avut o fundamentare în realitate, dar la prețuri mai mari decât cele practicate pe piață.
• Inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de împrejurarea că unitatea spitalicească al cărei manager era avea o activitate amplă, cu un număr semnificativ de angajați și un buget pe măsură, putând astfel disimula operațiunile nereale printre numărul mare de operațiuni reale care se desfășurau efectiv.
• Astfel, rezultă că inculpatul (Secureanu – n.r.), beneficiind de sprijinul unor angajați din cadrul serviciilor financiar-contabil, administrativ și achiziții, își însușea periodic și efectiv sume de bani în numerar din casieria spitalului după care, cu ajutorul acelorași angajați, crea aparența că banii au fost încasați de reprezentații Rys Force Company și Vetigraph Informatica în schimbul prestării unor servicii IT și livrării unor consumabile IT către spital.
• În realitate aceste operațiuni erau fictive, înscrisurile fiind întocmite în fals tocmai ca să justifice în contabilitate sumele de bani delapidate. După cum rezultă din probele de la dosar cele două societăți menționate nu au avut vreun contract cu spitalul, nu au prestat servicii și nici nu au livrat bunuri acestei unități.
• Cumulat, în intervalul 04.05.2009 – 23.11.2016 au fost întocmite un număr total de 1.106 facturi fictive și 1.126 de chitanțe fictive, în valoare totală de 1.944.537 de lei, corespunzător sumelor de bani delapidate de inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.)”.

Se răsfăța cu bijuterii și o limuzină cumpărate din banii spitalului

În motivarea condamnării pe fond, instanța reține că managerul Secureanu s-a folosit de contracte fictive încheiate cu mai multe firme, pentru a justifica o serie de achiziții de lux pe banii Spitalului Malaxa:

• „Inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma totală de 39.500 de lei din patrimoniul Spitalului Malaxa în modalitatea decontării din fondurile acestuia a contravalorii unor bijuterii din aur pe care le-a achiziționat pentru sine și pentru apropiații săi de la Yarouse Jewelery dar pe care le-a decontat, prin intermediul spitalului, ca fiind niște servicii de curățare instrumentar medical. Aceste servicii erau fictive, firma Yarouse necurățind în favoarea spitalului nici un instrumentar medical, neavînd acest obiect de activitate (…)
• În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu Borealy Gifts constatăm că în intervalul 02.05.2011 – 14.11.2016 a fost generat un prejudiciu total în cuantum de 545.150 de lei, bani însușiți de către inculpatul (Secureanu – n.r.) din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate de servicii fictive în domeniul IT.  În realitate, cei 545.150 de lei au reprezentat contravaloarea unor coșuri de cadouri pe care inculpatul (Secureanu – n.r.) le-a achiziționat pentru sine și apropiații săi. Operațiunile sunt fictive întrucît această societate avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comerț sau prin internet și nu prestări de servicii IT.
• În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu societatea Forever Danisim Tribunalul reține că în perioada 14.1.2010 – 28.2.2012, inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma de 433.002 de lei din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate a unor servicii în domeniul IT, servicii care nu au fost prestate niciodată, în realitate cei 433.002 de lei reprezentând contravaloarea unor bunuri și foloase, respectiv coșuri de cadouri, materiale de construcții, un autoturism tip limuzină marca Hoover, dar și sume de bani de care inculpatul a beneficiat în interes propriu”, mai notează judecătorul.

Cum au sifonat protejații lui Secureanu bugetul Spitalului Malaxa

În motivare se mai arată că și ceilalți doi inculpați din dosar – Mihai Mesner și Cristian Ioniță – au beneficiat de sume mari de bani pe vremea când la conducerea Spitalului Malaxa se afla Adrian Florin Secureanu.

• „Tribunalul reține că în perioada 17.12.2012 – 18.11.2016 inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) cu ajutorul inculpaților (Ioniță Cristian – n.r.) și (Mesner Mihai – n.r.) folosit un circuit comercial fictiv prin care a decontat din patrimoniul Spitalului Malaxa suma de 6.181.863 de lei reprezentînd achiziții fictive de bunuri și servicii facturate de (patru firme – n.r.) administrate de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.).
• După ce banii ajungeau la inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.), aceștia erau remiși inculpatului (Mesner Mihai – n.r.) minus un comision de 5 sau 10% pe care îl oprea inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) conform înțelegerii avută cu inculpatul (Mesner Mihai – n.r.).
• Pentru a justifica în propriile sale evidențe contabile aceste sume, inculpatul (Ioniță Cristian– n.r.) a creat o aparență de legalitate a operațiunilor comerciale prin înregistrarea de facturi fictive emise în numele a 10 societăți cu identitate furată.
• Fiind ascultați, reprezentanții acestor societăți – aparent furnizoare – au negat existența oricăror relații contractuale cu firmele controlate de inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) și implicit nu se poate susține că prin intermediul acestora ar fi livrat bunuri sau ar fi prestat servicii în favoarea Spitalului Malaxa”, se arată în document.

Călător în jurul lumii pe banii firmelor pe care le agrea

Tocmai pentru a păstra relația privilegiată pe care firmele sale o aveau cu Spitalul Malaxa, Cristian Ioniță a acceptat să-i deconteze lui Secureanu deplasări în Europa, SUA și Asia.

• „În privința infracțiunii de luare de mită Tribunalul reține că în perioada 20.5.2011 – 24.11.2016 în realizarea aceleiași rezoluții infracționale inculpatul (Secureanu – n.r.) a pretins reprezentantului societății Noventis Internațional (societate care avea calitatea de furnizor de consumabile al spitalului) suportarea contravalorii unor servicii turistice efectuate în țară și în străinătate de către inculpatul (Secureanu – n.r.) și diverse alte persoane, cunoscuți sau apropiați ai inculpatului.
• În acest mod societatea Noventis a achitat agenției de turism Marshal Turism suma de 1.279.402 de lei, inclusiv TVA pentru un număr de 754 de prestări servicii de turism, toate acestea cu scopul menținerii relațiilor contractuale cu Spitalul Malaxa.
• Inculpatul (Ioniță Cristian– n.r.) recunoaște scopul pentru care a achitat aceste deplasări, deși a încercat și el să prezinte într-o lumină favorabilă sieși aceste împrejurări, afirmînd că este o practică uzuală în domeniu, firmele furnizoare de materiale sanitare încercînd astfel să se păstreze în grațiile spitalelor.
•  Or, chiar dacă este o împrejurare uzuală, acest lucru nu are cum să înlăture caracterul penal al celor întîmplate, fiind inadmisibil ca furnizorii de servicii să dea, să promită, să ofere, să pună la dispoziție etc. orice fel de beneficii, recompense, premii etc., fie în bani, fie alte prestații cu conținut patrimonial, unor funcționari publici, doar pentru a se asigura de «recunoștința» acestor funcționari și păstrarea astfel a relațiilor comerciale cu autoritățile”, mai arată instanța de fond.

Acuzațiile DNA pentru fostul manager de la Spitalul Malaxa

Adrian Florin Secureanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe data de 15 mai 2017, alături de patru funcționari publici de la Spitalul „Malaxa” și șase reprezentanți au unor firme.

Procurorii au reținut în sarcina lui Secureanu infracțiuni de luare de mită și delapidare, prin care Spitalul Malaxa a fost păgubit cu peste 9 milioane de lei.

• „La scurt timp după numirea în funcţia de manager (2009) şi până la data demiterii acestuia din funcţie (la data de 29.11.2016), inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a conceput şi pus în aplicare mai multe mecanisme prin care şi-a însuşit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum total de 9.144.053 lei. Modalităţile concrete prin care inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a acţionat în scopul sus-menţionat au fost diverse.
• Iniţial, actele de urmărire penală au vizat fapte de delapidare în varianta clasică de săvârşire, respectiv cele de însuşire, fără drept, de sume de bani în numerar din casieria Spitalului Clinic «Nicolae Malaxa», activitate concretizată în perioada 04.05.2009 – 23.11.2016, cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri şi servicii evidenţiate ca fiind livrate/prestate de (două firme – n.r.). În realitate, aceste două societăţi comerciale nu au livrat/prestat niciun bun/serviciu spitalului.  Inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) şi-a însuşit în acest mod suma totală de 1.944.537 lei.
• Ulterior, s-au obţinut probe privind delapidarea patrimoniului spitalului şi prin alte metode, mai elaborate şi mai complexe, concretizate în însuşirea din fondurile spitalului de sume de bani sub pretextul achitării altor servicii sau bunuri de care ar fi beneficiat instituţia spitalicească şi despre care s-a dovedit a fi fictive în totalitate, operaţiuni în cuantum de 7.199.515 lei.
• Astfel, la iniţiativa şi sub controlul inculpatului (Secureanu Adrian Florin – n.r.), la nivelul Spitalului Clinic «Nicolae Malaxa» au fost create şi implementate mai multe circuite comerciale fictive de prestări servicii şi livrări de bunuri cu mai multe societăţi comerciale, situaţia detaliată privind fiecare circuit comercial în parte, în raport de fiecare societate comercială parteneră, urmând a fi expusă în cele ce urmează.
• Asemenea circuite comerciale nu puteau exista şi funcţiona în absenţa elaborării unui «lanţ» al documentelor fiscale, comerciale şi de evidenţă contabilă, care să creeze o aparenţă de realitate tuturor raporturilor comerciale astfel evidenţiate.
• Inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a solicitat personalului din cadrul serviciilor din subordinea sa (Serviciul Financiar-Contabil, Serviciul Achiziţii, Serviciul Administrativ), să procedeze la întocmirea în fals a documentelor justificative necesare acoperirii în evidenţele contabile ale spitalului a sumelor de bani însuşite fără drept.
• Cu privire la infracţiunea de luare de mită, s-a stabilit că fostul manager al spitalului, în perioada 20.05.2011 – 24.11.2016, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins inculpatului (Mesner Mihai – n.r.) ca, prin intermediul societăţii comerciale SC Noventis International SRL (care avea calitatea de furnizor de consumabile al spitalului) să achite contravaloarea unor servicii turistice efectuate în străinătate şi în ţară de către inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) şi apropiaţii acestuia, societatea comercială plătind efectiv în acest mod agenţiei de turism Marshal Turism din Bucureşti suma de 1.279.402 lei, pentru un număr de 754 prestatii servicii de turism (cazare, masa, bilete de avion, etc.), în scopul menţinerii relaţiilor contractuale cu Spitalul Clinic «Nicolae Malaxa»”, rețin procurorii în rechizitoriu.

În această ultimă modalitate, Adrian Florin Secureanu a beneficiat de călătorii atât în state din Europa (Italia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Ungaria, Malta, Anglia, Turcia,), Statele Unite ale Americii (New York, Las Vegas, Washington), Canada, Asia (China, Indonezia), Australia, Noua Zeelandă, dar și în orașe din România.

Foto: Ionut Mureșan

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.