Datele oficiale alertează școala românească: mai mult de jumătate dintre faptele penale în școli sunt loviri dure și alte violențe

• Una din trei școli nu beneficiază de paznici și nici de supraveghere video, potrivit datelor Poliției Române solicitate de Libertatea.

În primul semestru al acestui an școlar (septembrie – decembrie 2020) au fost sesizate 236 de fapte penale: 161 în mediul urban și 75 în mediul rural. Dintre acestea, 188 au fost în școli, iar 48 în apropierea lor, a transmis Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) la cererea redacției.

Cele mai multe infracțiuni sesizate au fost: 

• lovire sau alte violențe (115), 
• furt (39) 
• vătămare corporală din culpă iar persoana vătămată a avut nevoie de mai mult de 20 de zile de îngrijiri medicale ( (13) .

Faptele penale s-au triplat, însă asta nu e neapărat concludent, pentru că baza de comparație e un an de pandemie. În primul semestru al anului 2019-2020, numărul de fapte penale din școli a fost de trei ori mai mare (647) față de primul semestru al anului școlar 2020-2021, când unitățile de învățământ au fost închise din cauza Covid. 

Ce  e relevant e structura acestor fapte. Natura lor. Pe parcursul întregului an școlar 2019-2020, respectiv 2018-2019, cele mai multe sesizări de infracțiuni din școli au fost legate tot de loviri și alte violențe: peste 50 %.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Rata de protecție mai mică în rural decât în urban

Grădinițele și școlile din România își desfășoară activitatea de învățare în circa 18.000 de clădiri. Dintre acestea, peste 35% nu au paznici și nici supraveghere video, 38% au doar sisteme de supraveghere video, iar aproape 9% doar paznici.

Puțin peste 17% dintre școli și grădinițe dispun atât de pază umană cât și de sisteme de supraveghere video. În mediul rural, 6.6% beneficiază de ambele forme de supraveghere, iar în mediul urban aproximativ 38%.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Poliția califică absenteismul școlar și conflictele cu colegii drept „comportamente predelicvente“

Potrivit datelor Poliției pentru Siguranță Școlară, un departament al Poliției Române, au fost identificați 1.548 de elevi „în situații de risc“. 

În categoria elevilor aflați în situații de risc „criminogen“, Poliția pentru Siguranță Școlară include:

• „elevi care au săvârșit sau au fost victime ale unei infracțiuni“;
• „elevi care adoptă comportamente predelincvente (absenteism școlar, consum de alcool, conflicte cu cadrele didactice sau colegii)“;
• „elevi care provin din medii defavorizate (minori cu părinți plecați în străinătate sau aparținând unor categorii sociale cu risc ridicat de excluziune socială).“

Activitatea de consiliere oferită de poliție constă în informarea minorilor cu privire la: „consecințele legale ale încălcării legii, drepturile și responsabilitățile părților implicate într-un conflict, instituțiile care oferă servicii minorilor aflați în situații de risc și familiilor acestora“.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Au început să fie monitorizate și cazurile de bullying

În anul școlar 2020-2021, au fost sesizate polițiștilor 48 de cazuri de bullying. Dintre acestea, pentru 18 cazuri au fost întocmite dosare penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Datele de la testările internaționale PISA arată că România este pe locul II în Europa la numărul de cazuri de bullying din școli. Concret, mai mult de unul din trei copii a fost hărțuit în școli.

Poliția a început să înregistreze cazurile de bullying doar din acest an școlar, în urma unui ordin al ministrului Educației de anul trecut, care oferă o definiție mai complexă pentru bullying:

„Bullyingul este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie (…) care au consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare împotriva unei persoane (…).“

Cum funcționează Poliția pentru Siguranța Școlară

A trecut aproape un an de când fostul ministru de la Interne Marcel Vela a anunțat înființarea Poliției pentru Siguranță Școlară, o structură cu filiale în fiecare județ și în București, care ar trebui să se ocupe „exclusiv“ de siguranța din școli. 

Anunțul lui Vela a venit la câteva zile după ce în spațiul public a apărut o filmare cu o adolescentă din Târgu-Jiu bătută de alte patru fete. În aceeași perioadă a fost semnalat un alt caz de violență între adolescenți în Târgul Jiu și încă unul în Deva.

Pentru acest nou serviciu au fost alocate 270 de posturi: în jur de 5 angajați în fiecare județ. „Funcțiile au fost asigurate prin suplimentare din rezerva MAI, astfel că nu a fost alocat un buget suplimentar“, a transmis IGPR pentru Libertatea.

Asta înseamnă nu doar că nu au fost bani, dar nici oameni în plus. Înseamnă că ministerul nu a angajat personal în plus care să se ocupe de siguranța în școli, ci a selectat dintre oamenii care erau deja angajați în instituțiile subordonate ca să se ocupe strict de siguranța din școli, ne-au mai explicat reprezentanții Poliției Române.

Care sunt atribuțiile Poliției pentru Siguranța Școlară

• Identifică şi consiliază elevii/studenţii care fac parte din categoriile „cu risc criminogen“;
• face activități de prevenire a criminalității;
• desfăşoară activități comune cu reprezentanţii celorlalte instituţii sau structuri ale poliţiei pentru creşterea siguranţei în școli;
• face educație rutieră;
• se informează cu privire la reclamaţiile înregistrate de școli la  poliţie.

Poliția școlilor, înființată peste noapte

„Ministrul Vela ne-a anunțat, peste noapte, că a înființa Poliția pentru Siguranța Școlară. Eu cred că a fost o măsură populistă, pentru că s-a întâmplat la scurt timp după ce în spațiul public s-au rostogolit două cazuri grave din Târgu Jiu de violențe între minori“, spune Radu Duțu, polițist de proximitate în Sectorul 5.

„Un proiect eminamente politic, înființat în scop electoral. La orice problemă apărea în societate, domnul Velea venea cu ideea de a mai înființa o poliție, dar fără să angajeze personal“, crede și Cosmin Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL.

Înainte să fie creată Poliția pentru Siguranță Școlară, Direcția de Ordine Publică se ocupa preponderent de siguranța în școli, alături de polițiștii de proximitate și de cei de la prevenirea criminalității.

Andreica adaugă că, potrivit datelor de la Direcția de Ordine Publică, ar fi necesar de aproape cinci ori mai mulți polițiști încadrați la Poliția Școlară. „Pentru a acoperi nevoile tuturor unităților școlare ar fi nevoie de 1080 de polițiști“, susține acesta.

Tot polițiștii de proximitate duc greul

De aceeași părere este și polițistul de proximitate Radu Duțu, ale cărui sarcini presupun, printre altele, și vizitarea școlilor. „Ar trebui peste 1.000 de polițiști ca să facă față nevoilor din teren. Oameni care să se ocupe special: de prevenire, intervenție, statistici etc. Echipele ar trebui adaptate în funcție de comunitate. Adică să te concentrezi mai mult asupra școlilor cu probleme“, spune polițistul.

Eu am o zonă foarte grea. Nu pot să mă ocup eficient și de școli, și de violență domestică și de situațiile conflictuale de pe străzi. Nu apucăm să mergem în școli decât atunci când sunt incidente: violențe, furturi sau alte infracțiuni.

Radu Duțu, polițist de proximitate:

La rândul său, reprezentantul Europol mai reclamă că, deși a fost înființată Poliția Școlară, de siguranța de unitățile din învățământ se ocupă aceleași direcții.

Munca de teren o fac tot cei de la ordine publică, prevenirea criminalității sau polițiștii de proximitate. Dacă tot s-a înființat această structură, cu director, șefi de serviciu și tot tacâmul, am sperat ca sarcinile să fie preluate de Poliția Școlară.

Cosmin Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL:

Ce spune Poliția Școlilor că a făcut

La solicitarea Libertatea, Poliția Română a transmis că departamentul pentru siguranța școlară a desfășurat mai multe activități în perioada septembrie 2020 – mai 2021:

• 864 de întâlniri cu reprezentanții inspectoratelor școlare județene;
• 18.254 de întâlniri cu directorii unităților de învățământ;
• 8.384 activități desfășurate în cadrul orelor de curs;
• 4.704 ședințe cu cadrele didactice;
• 297 ședințe cu consiliul reprezentativ al părinților;
• 311 ședințe cu comitetele de elevi.

„După un an de când s-a înființat Poliția pentru Siguranța Școlară, singurul său scop a fost să centralize statisticile pe care le primesc de la polițiștii din teren și, eventual, să mai facă PR“, în contrazice sindicalistul Cosmin Andreica de la EUROPOL.

Psiholog: „Nu trebuie să transformăm școlile în instituții excesiv de autoritare”

Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii, spune că școlile ar trebui să se bazeze pe intervenția poliției doar în cazurile cele mai grave sau pentru informarea copiilor legat de ce înseamnă o infracțiune. „În momentul în care un om în uniformă vorbește despre infracțiuni, este luat mai în serios de copii decât doamna dirigintă“, explică psihologul.

În același timp, adaugă Mihaela Dinu, „când vorbim despre siguranța și starea de bine a copiilor în școli, trebuie să ne bazăm pe comunitatea din școală: profesori, director, paznic, chiar și femeia de serviciu – ea poate să intervină, dacă vede doi copii că se agasează, în cazul în care nu mai este alt adult în preajmă“.

„Nu trebuie să transformăm școlile în instituții excesiv de autoritare, în care să vedem toată ziua polițiștii cum se plimbă în curtea școlii, decât dacă vorbim de cazuri foarte grave de copii violenți“, mai subliniază psihologul de la Salvați Copiii.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro