„Avem nevoie de o doză de stres în viața noastră.” Ce am aflat la cel mai mare congres de psihologie aplicată din lume
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La finalul lunii iulie am participat la Congresul Internațional de Psihologie Aplicată la Florența, a treia cea mai mare conferință în domeniu. În patru zile de prezentări și discuții auzi foarte multe informații, dar unele îți rămân întipărite. „Avem nevoie de o anumită doză de stres în viața noastră” este informația pe care nu o voi mai uita de acum.
Cuprins:
- Ce m-a impresionat la Congresul Internațional de Psihologie Aplicată
- De unde sintagma „avem nevoie de o anumită doză de stres în viața nostră”
- Cum clădim reziliența folosindu-ne de stresul din viața noastră
- Teoria inoculării stresului sau cum adversitatea ne dezvoltă personal
- Cum funcționează teoria inoculării stresului în practică
- Să nu ne ferim de stresul din viața noastră pentru că este inevitabil
Ce m-a impresionat la Congresul Internațional de Psihologie Aplicată
În primul rând, ești coplești de mărimea programului. Ai peste 10 sesiuni în paralel la orice oră. Fie că este vorba de prezentări ale tinerilor cercetători, de postere prezentate pe niște televizoare de tip plasmă, prezentări ale „keynotes”, adică cercetători și profesori reputați în domeniu, nu ai cum să te plictisești. Și nu ai nici cum să pleci fără a reține informații noi.
Dar la astfel de manifestări științifice auzi extrem de mult lucruri noi. Realitatea este că multe „îți trec pe lângă urechi”, dar sunt acele fraze-cheie care îți rămân întipărite în minte. Pentru mine, fraza aceea specialtă a fost „avem nevoie de o anumită doză de stres în viața nostră”.
De unde sintagma „avem nevoie de o anumită doză de stres în viața nostră”
La conferință, sintagma conform căreia un anumit nivel de stres în viața noastră este benefic am auzit-o de la un profesor din China. Dar informația îmi este cunoscută de ceva timp. Am auzit-o în facultate, la master și în practică.
Ea poate fi explicată în multiple moduri. În mare, se referă la faptul că un nivel mediu de adversitate poate fi benefic pentru noi. Exact ca în sintagma „ce nu te omoară, te face mai puternic”. Dar trebuie să tragem o linie clară între stresul „care ne face bine” și cel care „ne îmbolnăvește”.
Cum clădim reziliența folosindu-ne de stresul din viața noastră
Că vrem sau nu, suntem expuși constant la diferiți stresori. Fie că este un șef afurisit, probleme constante cu automobilul personal sau dificultăți financiare, toate își pun amprenta asupra psihicului nostru. Contează însă și modul prin care reacționăm la ele și felul în care decidem să trecem peste greutățile înfruntate.
Expunerea la diferiți stresori dă naștere a ceea ce în psihologie numim reziliență. Este capacitatea umană de a învăța din greutăți pentru ca la apariția uneia noi, să fim mai pregătiți să o înfruntăm. Asta pentru că avem deja mecanismele pentru a trece cu bine prin asta. Nu toate greutățile din viața noastră înseamnă automat boală și suferință.
Teoria inoculării stresului sau cum adversitatea ne dezvoltă personal
Teoria inoculării stresului specifică că un nivel moderat de stres, controlabil, dar care să ne și provoace, contribuie la cimentarea rezilienței personale. De aici vine și termenul de inoculare pentru că individul capătă ușor, ușor încredere că poate face față cu brio nivelului de adversitate la care este expus.
Recent, a fost introdusă ideea conform căreia relația dintre stres și sănătatea mintală nu ar fi una liniară. Mai exact, ar putea fi vorba despre o relația de „u” inversat, unde prea mult sau prea puțin stres contribuie la o sănătate mintală precară și la probleme precum tulburări anxioase, depresive sau altele asemenea. Ideea capătă din ce în ce mai multă tracțiune printre practicienii din psihologie, dar rezultatele cercetărilor nu confirmă în totalitate mecanismul.
Cum funcționează teoria inoculării stresului în practică
În psihoterapie, spre exemplu, clientul este expus în cabinet la stresorul pe care îl consideră dificil de gestionat. Expunerea are loc la nivel imaginar. Clientul se pregătește pentru stresor („Ce anume trebuie să fac? Am un plan?”), se confruntă cu el („Acum vine anxietatea. Mă voi simți neliniștit și tulburat. O simt deja…”) și gestionează momentul de vârf, când se simte copleșit („E momentul de intensitate maximă, va scădea. Respir adânc…"). În final, evaluează ce poate fi îmbunătățit („Ce a mers? Ce ajustez pentru data viitoare?”).
Printr-o astfel de pregătire, clientul își dă seama că momentele dificile din viața lui sunt inevitabile și este mai bine să fie pregătit pentru ele decât să improvizeze pe moment.
Să nu ne ferim de stresul din viața noastră pentru că este inevitabil
Ceea ce știam deja de mult timp mi-a fost reamintit la conferința din Florența: avem nevoie de un anumit nivel de stres pentru a crește ca persoane. Mă alătur și eu acestei idei, chiar dacă este de menționat că știința nu a oferit încă un răspuns fără echivoc la ea.
Deși există teoria conform căreia un nivel moderat de stres, pe care să îl considerăm gestionabil contribuie la reziliență și dezvoltare personală, lucrurile nu sunt pe atât de simple. Pentru cine și în ce condiții este bun un nivel de stres moderat, la ce vârste și de ce, sunt întrebări la care știința încă nu a răspuns sau l-a oferit doar parțial. Dar până la urmă acesta este avantajul ei: mereu apare cunoaștere nouă care să o completeze sau contrazică pe cea veche. Așa apare progresul.
Surse
- CHEN, Y., MA, J., & GAN, Y. (2026). The curvilinear relationship between stress and mental health: A three-level meta-analysis. Acta Psychologica Sinica, 58(9), 1698. 10.3724/SP.J.1041.2026.1698
- Seery, M. D. (2011). Resilience: A silver lining to experiencing adverse life events? Current Directions in Psychological Science, 20(6), 390−394. https://doi.org/10.1177/0963721411424740
- Seery, M. D., Holman, E. A., & Silver, R. C. (2010). Whatever does not kill us: Cumulative lifetime adversity, vulnerability, and resilience. Journal of Personality and Social Psychology, 99(6), 1025−1041. https://doi.org/10.1037/a0021344
- Seery, M. D., Leo, R. J., Lupien, S. P., Kondrak, C. L., & Almonte, J. L. (2013). An upside to adversity?: Moderate cumulative lifetime adversity is associated with resilient responses in the face of controlled stressors. Psychological Science, 24(7), 1181−1189. https://doi.org/10.1177/0956797612469210
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
BugetaruAmarat 30.08.2026, 18:15
O fi sintagma asta bina pentru suedezi si norvegieni cu 5000 de euro pe luna, si cu socialul si medicul la ușă înainte sa te doara ceva. Nu in România unde toată viata-i numa un stres! Ce articol e ăsta?! Alo, tu esti in blat cu Bolojan?!!!