Localitatea din România blocată politic: fără buget aprobat, investiții zero, jumătate dintre consilieri cu mandatul în aer
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comuna Mircești, din județul Iași, trece printr-o criză politico-administrativă fără precedent la nivel regional. Activitatea administrației locale este paralizată: forul legislativ nu funcționează în condiții normale, iar un lung șir de procese ține investițiile blocate.
Cuprins:
Primarul din Mircești a forțat limitele Codului Administrativ și a aprobat recent bugetul anual cu numai șase consilieri. Timp de patru zile a făcut plăți, acestea fiind apoi sistate în urma unei acțiuni înaintate de prefect în instanță.
Consiliul Local Mircești a pornit la drum cu 13 consilieri de la ultimele alegeri, iar în prezent, deliberativul are efectiv doar șase aleși. În cazul altor șase au fost emise ordine de prefect pentru încetarea mandatului, iar un al șaptelea post este blocat de o dispută internă în PSD. Soarta celor șapte mandate va fi decisă în instanță.
De la ce a pornit disputa politică în comună
Mircești este o comună cu peste 3.300 de locuitori și se află în partea sud-vestică a județului, la aproape 70 de kilometri distanță de municipiul Iași. Comuna are două sate și este pe coridorul primei autostrăzi din județul Iași: sectorul Mircești – Pașcani, ultimul segment din A7.
În 2020, comuna a trecut printr-un șoc politic: după o dominație de trei decenii a PSD și PNL, primăria a fost câștigată de USR. Mandatul 2020 – 2024 a fost plin de conflicte, dar consiliul local a putut funcționa în limitele legale. În 2024, primarul Leon Bălteanu a obținut un al doilea mandat, dar de data aceasta din partea PSD. Chiar dacă a schimbat barca politică, conflictele cu ceilalți consilieri au rămas de actualitate.
Tensiunile s-au acutizat pe parcursul anului 2026: neînțelegerile datează din primăvară, odată cu formularea propunerii de buget, a noii organigrame a primăriei și altor proiecte de interes local. Pe fondul disputei, șase consilieri locali, care se opun primarului, au lipsit de la mai multe ședințe, iar la finalul lunii iulie, prefectul Costel Dolachi (PNL) a emis ordine pentru încetarea mandatelor în cazul a trei liberali, doi consilieri AUR și un social-democrat.
Primarul spune că prefectura a tergiversat „cât a putut de mult” emiterea ordinelor (40 de zile), dar în final „nu a avut încotro”. Toți consilierii vizați au atacat în instanță ordinele, procesele fiind în curs. Un alt mandat, al PSD, face, de asemenea, obiectul unei dispute juridice: un consilier social-democrat revendică poziția, dar a fost exclus din partid, în timp ce un supleant susținut de primar nu a putut fi validat pentru că încă nu este finalizată contestația în instanță a celui exclus.
Buget votat cu doar șase consilieri
În timp ce consilierii „demiși” de prefect pregăteau dosarul pentru instanță, primarul a convocat ședință de consiliu. Conform propriilor precizări, el a mizat pe faptul că o ședință se poate desfășura legal cu prezența majorității consilierilor în funcție, iar la momentul convocării nu exista o decizie de suspendare a ordinelor prefectului și, prin urmare, doar șase consilieri erau efectiv în funcție. Cu acești șase consilieri (4 de la PSD și 2 de la USR), primarul a aprobat bugetul pe anul în curs la începutul lunii august.
„Eu așa am interpretat, m-am consultat cu juriști. Mi s-a spus că e cam pe muchie de cuțit, dar nu am avut încotro, a trebuit să-mi asum acest lucru – angajații persoanelor cu handicap nu luaseră salariile de patru luni, existau restanțe salariale la primărie, am intrat în recepție cu PNRR și numeroase alte plăți restante. Am avut patru zile la dispoziție să fac plăți, după care hotărârea a fost suspendată în contextul promovării acțiunii în contencios de către prefect”, a declarat primarul Bălteanu.
Deblocarea situației, spune acesta, ar putea veni în contextul în care judecătorii ieșeni vor admite validarea mandatului PSD de pe lista supleanților, dar o primă acțiune în acest sens a fost respinsă. Dacă ar fi validat, atunci primarul s-ar baza pe 7 consilieri, respectiv jumătate plus unu din numărul de consilieri pe care îi poate avea comuna.
„Validarea unor supleanţi în acest moment ar lipsi de efect util acţiunile aflate pe rolul tribunalului şi ar conduce la existenţa concomitentă a unor pretenţii incompatibile asupra aceloraşi mandate”, se arată în decizia Judecătoriei Pașcani de la mijlocul lunii august. Apelul va fi judecat la Tribunalul Iași, la începutul lunii septembrie.
Locuitorii cotizează mai mult, primăria cheltuiește mai puțin
Comuna Mircești nu a lansat vreo licitație anul acesta, iar contractele de investiții în derulare sunt blocate. Primarul a declarat pentru Libertatea că a trimis notificări către unii parteneri, de reziliere a acordurilor.
În sistemul de achiziții publice, lucrarea cu cea mai mare valoare din acest an vizează amenajarea curții și a unui gard la o școală gimnazială: un contract de circa 240.000 de lei încredințat direct unui constructor.
Achizițiile directe sunt singurele semne că în comună se mai fac reparații sau investiții minime. În total, sunt aproape 550.000 de lei, în condițiile în care 80.000 de lei au fost cheltuite pentru zilele comunei cu momente artistice și focuri de artificii.
În rest, primăria a achiziționat motorină, diverse dotări, materiale de construcții, produse de curățenie, utilaje și echipamente IT. Anul trecut, în aceeași perioadă, achizițiile directe depășeau 1,2 milioane de lei.
Conform execuției bugetare pe primele șapte luni, cheltuielile au scăzut cu 34% față de perioada similară a anului 2025, iar cea mai mare parte din fonduri a vizat cheltuieli de personal (salarii, indemnizațiile asistenților sociali etc.): 2,2 milioane de lei dintr-un total de 3,3 milioane de lei au mers în această direcție.
Paradoxal, veniturile primăriei din taxe și impozite au crescut cu aproape 19%, locuitorii și firmele din Mircești cotizând la bugetul local cu aproape un milion de lei în perioada menționată. Suma reprezintă peste un sfert din veniturile totale ale comunei în intervalul ianuarie – iulie 2026, respectiv 3,6 milioane de lei.
Anul trecut, în aceeași perioadă, veniturile primăriei treceau pragul de 6,2 milioane de lei.
