Peste 108 miliarde de lei cheltuite într-un singur an pentru sănătate. Pacienții au scos din propriile buzunare aproape un sfert din sumă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cheltuielile naționale pentru sănătate au crescut cu peste 18% într-un singur an, depășind pragul de 108 miliarde de lei în 2024. În timp ce majoritatea banilor vin din asigurările publice de sănătate, românii continuă să plătească sume uriase din propriul buzunar pentru consultații, analize și medicamente. Iată unde s-au dus banii, conform celor mai noi date ale Institutului Național de Statistică (INS).
Cuprins:
1 din 5 lei vine direct din buzunarul pacientului
Cifrele oficiale ale Sistemului Conturilor de Sănătate, de la INS, arată o dependență uriașă de fondurile publice, dar și un efort financiar considerabil suportat direct de cetățeni.
Deși peste trei sferturi din suma totală (77,3%) este acoperită din fonduri publice, românii plătesc în continuare scump pentru a se trata:
- 68,31 miliarde de lei reprezintă fondurile colectate prin asigurările sociale obligatorii de sănătate (CASS), adică 63,1%
- 15,42 miliarde de lei vin din bugetul de stat și din bugetele locale, adică 14,2%
- 23,81 miliarde de lei reprezintă plățile directe făcute de populație, respectiv 22,0%.
Practic, aproape un sfert din tot ce înseamnă sănătate în România este achitat pe loc de pacienți, la farmacie, în clinici sau pentru investigații private. Doar 0,7% din cheltuieli vin din asigurări private de sănătate sau facilități oferite de angajatori.
Spitalele și medicamentele înghit cea mai mare parte din buget
Când vine vorba de servicii medicale, grosul banilor se duce pe tratarea bolilor existente și pe menținerea spitalelor în funcțiune. Practic, spitalele rămân principalul consumator de resurse, absorbând 42,5% din fonduri (46,05 miliarde de lei), urmate de farmacii cu 26,9% și cabinetele/policlinicile din ambulatoriu cu 17,7%.
Referindu-se la dinamica cheltuielilor de personal în sănătate în ultimii 10 ani, Ilie Bolojan, declara pe 27 iulie, că „raportat la suma contractată cu Casa Naţională de Sănătate, cheltuielile de personal medii în spitalele din România reprezintă 65% în medie. Dar avem şi spitale, avem în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienţilor, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecţiilor nosocomiale”. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu salariile în spitalele din România reprezintă 65%.
Cea mai mare parte a bugetului din sănătate s-a dus pe tratarea directă a bolilor. Pentru serviciile curative s-au achitat 58,98 miliarde de lei (54,4% din total), marcând o creștere de 18,6% față de anul anterior. Grosul acestei sume — adică 43,34 miliarde de lei — a acoperit spitalizările de zi și de lungă durată. În paralel, tratamentele și consultațiile acordate în policlinici și servicii ambulatorii au însumat 15,43 miliarde de lei, în timp ce pentru îngrijirile medicale oferite direct la domiciliul pacienților s-au alocat doar 208,2 milioane de lei.
Și în 2025, spitalele înghit bani mulți. Potrivit, vicepreședintei CNAS, Larisa Mezinu- Bălan din totalul de 77,87 miliarde de lei (aproximativ 15,3 miliarde de euro) ai FNUASS în 2025, au mers către spitale 34,73 miliarde de lei, jumătate din bugetul spitalelor s-a dus către „influențe salariale”.
A doua mare cheltuială din sistem o reprezintă medicamentele și bunurile medicale cumpărate direct de populație (fără cele incluse în spitalizare), pe care s-au dus 29,15 miliarde de lei (26,9% din buget), cu 15,8% mai mult decât în 2023.
Investigațiile paraclinice și urgențele au consumat și ele resurse semnificative: analizele de laborator, imagistica medicală (CT, RMN) și serviciile de ambulanță au însumat 6,64 miliarde de lei (6,1%). De asemenea, îngrijirea pe termen lung a absorbit 5,81 miliarde de lei (5,4%), iar serviciile de recuperare medicală au reprezentat 2,38 miliarde de lei (2,2%).
La capitolul costurilor administrative, funcționarea întregului aparat de conducere și finanțare a sistemului a înghițit 2,88 miliarde de lei (2,7%). În schimb, prevenția rămâne „cenușăreasa” domeniului medical: pentru vaccinări, programe de screening și depistarea precoce a bolilor grave s-au alocat doar 1,23 miliarde de lei (1,1%). Restul de 1,25 miliarde de lei (1,2%) a fost distribuit către alte categorii de servicii, inclusiv decontarea tratamentelor medicale efectuate de pacienții români în străinătate
Unde s-au dus banii: Furnizorii din Sănătate
- 42,5% (46,05 miliarde lei) – Spitale (+15,0% față de 2023).
- 26,9% (29,14 miliarde lei) – Farmacii și vânzători de bunuri medicale.
- 17,7% (19,20 miliarde lei) – Cabinete și policlinici (ambulatoriu).
- 6,1% – Servicii auxiliare (laboratoare, imagistică, transport).
- 1,2% (1,29 miliarde lei) – Tratamente în străinătate ale românilor (plăți FNUASS).
- 1,2% (1,26 miliarde lei) – Cămine de bătrâni și centre de îngrijire rezidențială.
Unde se duc banii in Sanatate Foto LibertateaDescarcă
Prevenția, Cenușăreasa sistemului: Doar 1,1% din bani merg pe servicii medicale în scop preventiv
În timp ce țările din Vest investesc masiv în prevenirea bolilor pentru a reduce costurile ulterioare de spitalizare, România alocă sume infime pentru profilaxie.
Pentru programele de prevenție: imunizări, depistarea precoce a bolilor grave, campanii de sănătate publică), în 2024 s-au alocat doar 1,23 miliarde de lei, adică doar 1,1% din bugetul total al sănătății.
Totodată, administrarea și funcționarea întregului aparat birocratic al sistemului medical a costat 2,88 miliarde de lei (2,7%), mai mult decât dublul sumei alocate prevenirii îmbolnăvirilor.
