Doi români și doi sârbi și-au ”combinat” viețile pentru un bilet spre Europa. Polițiștii de la ”Imigrări” le-au dat planul peste cap

Internetul a fost, ca în majoritatea cazurilor de acest fel, locul de ”întâlnire” al celor două cupluri care au pus la cale o căsătorie de conveniență. Problema era că sârbii care visau la biletul spre Europa erau căsătoriți așă că, de dragul de a fi cetățeni europeni, au divorațat unul de celălalt pentru ca fiecare dintre ei să se poată căsători apoi, din  interes, cu ”alesul” inimii. Când toate detaliile au fost puse la punct, când divorțul de fațadă al sârbilor în vârstă de 26 de ai a fost pecetluit, cei doi s-au întâlnit în România cu viitori miri români pe care nici măcar nu îi cunoșteau. Cu toate acestea, s-au…căsătorit.

Soții, care nu vorbeau o limbă comună, s-au cunoscut direct la ofițerul stării civile

Așa, printr-o căsătorie de conveniență estimată, spun surse judiciare, la vreo câteva mii de euro, sârbii sperau să obțină permisul de ședere în România. Act pentru care – cu noii lor parteneri de viață la braț, dar și cu certificatele de căsătorie la purtător -, s-au dus la Serviciul de Imigrări Arad. Cum între cei patru era o ditamai barieră lingvistică (cele două cupluri sârbo-române nu vorbeau o limbă comună) polițiștii arădeni de la ”Imigrări” au aprofundat ancheta și au realizat că cele două cupluri s-au ”agățat„ pe internet, că cei patru s-au văzut prima oară la ofițerul de stare civilă care i-a cununat și că nu au locuit nici măcar un minut împreună, precum soții.

Tinerii sârbi care visau la Europa și divorțați, și expulzați

În aceste condiții, sârbilor care și-au scos la mezat propria căsătorie nu le-a fost prelungit dreptul de ședere în România. Ba, mai mult, au fost emise decizii de returnare prin care tinerii sârbi sunt obligați să părăsească teritoriul țării noastre în cel mult 30 de zile.

”Din practică s-a constatat faptul că străinii recurg la încheierea unor căsătorii de conveniență, în vederea obținerii unui permis de ședere pe teritoriul României, care ulterior le facilitează deplasarea în alte state europene. Statul român ocrotește căsătoria și viața de familie, iar Convenția Europeana a Drepturilor Omului impune o astfel de protecție, dar obligația statului român încetează în momentul în care se dovedește că raporturile de familie sunt nesincere, iar cetățeanul străin a încheiat o căsătorie de conveniență având ca unic scop obținerea dreptului de ședere în România”, explică  reprezentanți ai Serviciului pentru Imigrări.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro