Cuprins:
Inițiativa surprinzătoare a fostului președinte american de a pune capăt războiului din Ucraina a readus în discuție o temă care planează încă din primul său mandat: posibilitatea ca SUA să se retragă din NATO, lăsând aliații europeni pe cont propriu.
Marea Britanie și Germania au reacționat
Această amenințare a determinat deja reacții concrete. În Regatul Unit, premierul Keir Starmer a anunțat o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB până în 2027, față de 2,3% în prezent, subliniind rolul tot mai important al Marii Britanii în apărarea colectivă a Europei.
În Germania, unde guvernul lui Olaf Scholz se apropie de final, au fost luate decizii de amploare. Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social Democrat au convenit asupra unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și pentru consolidarea apărării, relaxând în același timp restricțiile fiscale impuse de „frâna datoriei”.
Posibilul viitor cancelar, Friedrich Merz, a anunțat că noile măsuri vor permite Germaniei să își îndeplinească obligațiile militare, eliminând limitările bugetare pentru cheltuielile de apărare care depășesc 1% din PIB.
Amenințarea din est
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Până în prezent, statele europene din NATO s-au bazat pe sprijinul economic și militar al SUA, dar acum se conturează scenarii în care Europa trebuie să își asume un rol de lider în propria securitate.
Potrivit lui Rafael Loss, expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), pericolul nu constă în faptul că „mâine trupele ruse vor sta la porțile Berlinului”, ci în încercările Rusiei de a destabiliza NATO și Uniunea Europeană.
Grupul de reflecție Bruegel avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru un atac asupra unei țări din UE în următorii trei până la zece ani, iar Europa trebuie să fie pregătită să își înlocuiască infrastructura de apărare lăsată în urmă de o eventuală retragere a SUA.
Acest lucru ar implica costuri semnificative pentru achiziționarea de echipamente militare, avioane, nave și pentru dezvoltarea unor sisteme moderne de comandă și control. Deși cheltuielile necesare sunt uriașe, experții Bruegel consideră că Europa își poate permite această investiție.
Cresc costurile dacă SUA se retrag din NATO
În prezent, sprijinul militar al SUA pentru Ucraina este de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă că UE ar trebui să suplimenteze bugetele de apărare cu doar 0,12% din PIB-ul său pentru a compensa acest sprijin.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Totuși, în cazul unei retrageri totale a SUA din NATO, costurile ar fi incomparabil mai mari. Capacitățile militare ale Germaniei sunt semnificativ sub nivelul necesar, iar promisiunea de a furniza NATO două divizii, adică aproximativ 40.000 de soldați, pare tot mai greu de îndeplinit.
Experții estimează că Germania ar trebui să contribuie cu cel puțin 100.000 de soldați, ceea ce ar implica o creștere semnificativă a bugetului de apărare.
Economistul Jack Allen-Reynolds de la Capital Economics estimează că Europa ar trebui să majoreze cheltuielile militare cu 250 de miliarde de euro anual, adică aproximativ 3,5% din PIB. Aceste sume ar putea fi finanțate prin realocări de fonduri de la Banca Europeană de Investiții (BEI), prin crearea unei „bănci de reînarmare” sau prin emiterea de obligațiuni speciale pentru apărare.
De asemenea, UE ar putea lansa un program de împrumuturi comune similar fondului de redresare economică NextGenerationEU, însă această variantă este puternic contestată de Germania și de Friedrich Merz, care resping ideea eurobondurilor.
Tot răul spre bine
Pe piețele financiare, perspectiva unui nou peisaj de securitate a generat schimbări semnificative. Investitorii, îngrijorați de posibilele tarife impuse de Trump asupra importurilor auto din Europa, au început să își mute capitalul spre industria de apărare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Această reorientare ar putea avea efecte economice pozitive, prin stimularea inovației și crearea de locuri de muncă în sectorul apărării.
Rafael Loss consideră că investițiile în Bundeswehr ar putea revitaliza regiunile care găzduiesc unități militare și ar putea sprijini industria de apărare, inclusiv prin conversia producției din sectorul auto către echipamente militare.
Cu toate acestea, experții avertizează că nu trebuie supraestimate efectele economice pozitive ale cheltuielilor pentru apărare. Creșterea bugetelor de apărare va necesita sacrificii financiare, iar Europa trebuie să găsească un echilibru între securitate și stabilitate economică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)