Europa se pregătește să se apere singură și face un plan de rezervă, dacă Trump scoate Statele Unite din NATO

Potrivit surselor WSJ, aceste planuri sunt avansate informal în cadrul discuțiilor din culise și al cinelor de lucru și nu vizează crearea de concurență pentru actuala alianță.

Factorul-cheie care a stimulat discuțiile a fost schimbarea de poziție a Germaniei. Anterior, Berlinul se opusese ideii promovate de Franța privind o mai mare autonomie în apărare europeană și preferase să mențină Statele Unite ca principal garant al securității. Cu toate acestea, sub conducerea lui Friedrich Merz, care a devenit cancelar în mai 2025, Germania a început să se îndoiască de fiabilitatea Statelor Unite ca aliat.

Conform surselor WSJ, Merz a început să-și reconsidere poziția după ce a ajuns la concluzia că Trump era pregătit să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei. El era îngrijorat de faptul că Trump, în esență, crea confuzie între victimă și agresor în război și că politica SUA în cadrul NATO nu mai avea valori clare.

Unii oficiali care lucrează la planurile de contingență ale UE numesc acest proiect un „NATO european”. Aceștia își propun să atragă mai mulți europeni în roluri de comandă și personal în cadrul alianței și să completeze resursele militare americane cu propriile lor resurse, relatează The Wall Street Journal.

Întrebările practice includ cine va gestiona sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, coridoarele de transport al forțelor către Polonia și statele baltice, logistica și exercițiile regionale de amploare în cazul retragerii armatei americane. Oficialii sunt, de asemenea, dornici să mențină fiabilitatea scutului nuclear – chiar dacă SUA își retrag trupele din Europa.

WSJ notează că implementarea acestor planuri va fi dificilă, iar postul de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa este deținut în mod tradițional de un reprezentant al SUA, iar Washingtonul nu intenționează să renunțe la el.

Relațiile dintre SUA și Europa în cadrul NATO au fost în criză de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă pentru al doilea mandat. Unul dintre punctele de criză a fost Groenlanda, pe care Trump a amenințat că o va cuceri. În urma acestui fapt, potrivit Wall Street Journal, discuțiile despre un plan de rezervă în Europa s-au accelerat.

Trump a fost criticat aspru și de țările europene din cauza războiului cu Iranul. Europa nu s-a alăturat acțiunii militare, în timp ce unele țări au refuzat să permită Statelor Unite să le folosească bazele pentru avioane militare care se îndreptau spre bombardarea Iranului. Unul dintre principalii adversari ai lui Trump a fost prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez. Președintele SUA a declarat în repetate rânduri că membrii NATO „nu au ajutat” și și-a exprimat dezamăgirea față de alianță.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE