După studierea a peste 3.100 de specii de mamifere, oamenii de știință anticipează peste 4.000 de situații, posibilități în care virusurile s-ar putea transmite de la o specie la alta. În unele cazuri, este vorba despre un singur virus care să facă „saltul”. Dar alte modele create de cercetători prezic că mai multe virusuri purtate de o specie vor infecta alte specii. Oamenii de știință nu știu încă să spună despre ce virusuri va fi vorba cu exactitate în viitorul, dar pericolul, subliniază ei, este cel care contează – și este mare.
Liliecii din sudul Asiei sunt în special predispuși la aceste transmiteri. Deocamdată, speciile de lilieci din această regiune rămân în zonele lor, limitate, și nu prea interacționează unele cu altele. Dar pe măsură ce planeta se încălzește, liliecii vor zbura rapid către climate mai potrivite și vor da peste specii diferite.
O planetă mai caldă înseamnă mai multe focare de boli sau chiar infecții noi, rezumă oamenii de știință. Malaria, spre exemplu, se răspândește prin țânțarii care o poartă dintr-o zonă caldă în alta. Dar tot această căldură va permite virusurilor patogeni să treacă de la o gazdă la alta.
„Știm că speciile de animale și insecte circulă, iar când o fac, au șanse foarte mari să împartă infecții”, spune Colin Carlson, biolog la Universitatea Georgetown și coautor al studiului din Nature, pentru New York Times.
Animalele vor migra din cauza căldurii
Pentru a înțelege exact ce înseamnă acest schimb de virusuri dintre animale, Carlson și colegii săi au creat un model computerizat al unei potențiale răspândiri de infecții într-o lume mai caldă decât acum. Acest model prevede mișcarea a mii de mamifere în următorii 50 de ani, felul în care ele își vor lărgi zonele în care viețuiesc sau își vor schimba locul în funcție de cum se schimbă clima.
Pe măsură ce cresc temperaturile, cercetătorii se așteaptă ca animalele să se îndepărteze de mult prea caldul Ecuador în căutarea unui habitat mai confortabil. Unele chiar vor merge spre munți, pentru răcoare. Când specii diferite de animale intră în contact pentru prima dată, s-ar putea să se infecteze între ele cu virusurile pe care le poartă, spun oamenii de știință.
După ce au creat o bază de date cu virusurile și mamiferele care le poartă, cercetătorii au făcut predicțiile cu ajutorul inteligenței artificiale. Au găsit mai multe specii de mamifere infectate, chiar și pe cele inițial nepurtătoare, ceea ce înseamnă că la un moment dat, pe parcursul anilor, virusurile respective au trecut de la un animal la altul.
Probabil așa s-a întâmplat și cu coronavirusul, cred cercetătorii
O altă descoperire făcută de oamenii de știință din SUA este aceea că un virus trece mult mai ușor de la un animal la altul în cazul speciilor înrudite, pentru că au organisme asemănătoare și pentru că îi va fi mai ușor să pătrundă într-un sistem imunitar similar cu cel în care este deja adaptat.
Când virusurile ajung în gazde noi, se dezvoltă și evoluează suficient de mult încât să-i infecteze pe oameni. De exemplu, coronavirusul care a cauzat epidemia din 2002, când s-au îmbolnăvit peste 8.000 de persoane din aproape 30 de țări, a trecut de la lilieci la o altă specie de mamifer, posibil câinele enot (care seamănă cu un raton) vândut în piețele de animale din China, înainte să infecteze, în final, oamenii.
Coronavirusul din 2019 s-a comportat, probabil, asemănător, cred cercetătorii americani.
„Este posibil ca pandemia de COVID-19 să fie rezultatul acestui mod de transmitere pe care noi îl vedem în viitor”, spune Gregory Albery, coautor al studiului.
O nouă epidemie?
Modelele prevăd o migrație a animalelor către zonele apropiate de urban. O rozătoare care nu are contact sau are un contact rar cu oamenii în ziua de azi, va transmite virusul ratonilor, de exemplu, care trăiesc confortabil în zona urbană.
Din cauza asta, oamenii de știință se așteaptă la focare mari de infecții, care să se transforme treptat în epidemie și apoi într-o nouă pandemie.
Christine Johnson, epidemiolog la Universitatea din California, SUA, care nu a fost implicată în realizarea studiului, avertizează însă că modelul prezentat în noul studiu nu conține suficiente date care să explice impactul concret al schimbărilor climatice asupra răspândirii virusurilor. „Avem nevoie de mai multe studii locale ca să înțelegem”, spune ea.
Planeta se încălzește mai repede decât s-a anticipat
Realizatorii studiului cred că schimbarea climatică a început deja să contribuie la acest amestec de virusuri între specii, chiar dacă nu pot spune despre ce infecții este vorba.
„Nivelul de încălzirea globală cu care ne confruntăm în prezent a fost suficient pentru a pune lucrurile în mișcare”, punctează biologul Colin Carlson.
Creșterea temperaturii globale medii a atins 1,1 grade Celsius, în raport cu perioada preindustrială, iar în următorii 20 de ani, această creștere va atinge 1,5 grade Celsius. Aproape toate statele lumii și-au asumat, prin Acordul de la Paris, menținerea creșterii temperaturii medii anuale sub două grade Celsius, chiar 1,5 grade, pe termen lung.
Planeta se încălzește mai repede decât s-a estimat inițial, arată un raport al Organizației Meteorologice Mondiale. Până în 2025 există o probabilitate de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială. 2021 a fost al șaptelea an consecutiv cu temperaturi medii mai mari cu 1 grad Celsius. 2015 a fost primul an când temperatura medie anuală la nivel global a depășit cu 1 grad perioada preindustrială.
Fiecare creștere de un grad Celsius a temperaturii medii globale peste condițiile actuale are efect negativ asupra omenirii. Până la trei miliarde de oameni din lume ar putea fi expuși la temperaturi precum cele din deșertul Sahara, până în 2070, arată o cercetare realizată de oamenii de știință din China, SUA și Europa.
Foto: Profimedia