Avocata care îl susține pe Călin Georgescu, judecată alături de Cristi Burci pentru devalizarea Romvag SA. Cum a încercat Elena Radu să scape mai ieftin din dosarul cu prejudiciu de peste 35 de milioane de euro

În esență, avocata susținătoare a lui Călin Georgescu voia ca judecătorul fondului să îi schimbe forma de participație la infracțiunea de gestiune frauduloasă reținută în sarcina sa, anume din coautorat, în complicitate.

Elena Radu dădea mare parte din vină pe șeful ei de la firma de insolvență care se ocupa de Romvag SA în urmă cu mai bine de 15 ani, avocatul Arin Stănescu, decedat în timpul urmăririi penale.

Un alt avocat inculpat în același dosar, Alin Cătălin Drinceanu, cerea magistratului să-i scoată numele de pe portalul instanțelor de judecată, pe motiv că între timp a ajuns mare practician în insolvență, iar judecarea lui în dosarul Romvag îi afectează „dreptul la imagine”.

Elena Radu este președinta Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, poziție din care colportează pe Facebook narativele lui Călin Georgescu privind „neutralitatea” României față de invazia lui Putin în Ucraina, idee care servește, în realitate, intereselor Kremlinului (izolarea statului atacat și retragerea sprijinului internațional) și insinuează că „România ar putea intra în război cu Rusia”.

•  „Cum ziceau ăștia? Că vor lupta până la ultimul ucrainean? În curând, cel mai probabil, vor zice că vor lupta și până la ultimul român, că doar suntem statul de graniță cu președintele cel mai slugarnic, pe care îl doare fix în bască de poporul pe care-l conduce și oferă pe tavă și teritoriul, și poporul”.

Avocata îl susține public pe Călin Georgescu prin postări în care ridiculizează acuzațiile din dosarul în care acesta e judecat pentru infracțiuni contra securității naționale și comunicare de informații false.

• „Rechizitoriul este de râs, dacă n-ar fi de plâns și nu ne-ar arăta că securitatea juridică a fiecărui cetățean este în pericol. Aceasta deoarece un procuror cu o imaginație bogată, căruia îi plac regiile și presupunerile, poate scrie pe o hârtie intitulată «rechizitoriu» orice vrea, probele neavând nicio relevanță pentru el, iar principiul in dubio pro reo («orice îndoială profită acuzatului») e un simplu basm pentru el”.

Avocata suveranistă cere o încadrare juridică mai blândă

Pe data de 26 martie 2026, avocata Elena Radu a cerut instanței să-i schimbe încadrarea juridică din coautorat în complicitate la infracțiunea de gestiune frauduloasă în formă continuată, invocând următoarele:

•  „Inculpata a arătat că această solicitare se întemeiază pe aceeași stare de fapt descrisă în rechizitoriu, fără modificarea sau completarea elementelor factuale ale sesizării, singurele diferențe rezultând din calificarea juridică (…)
•  A arătat inculpata că din probatoriul administrat în cauză rezultă că aceasta nu a fost singurul reprezentant permanent al RVA în dosarul Romvag SA – existau 5 practicieni desemnați (…), conform împuternicirii RVA nr. 7345/09.11.2010;
•  (Arin Octav Stănescu – n.r.), în calitate de asociat coordonator al RVA Insolvency Specialists SPRL, a fost singurul decident în relația cu băncile creditoare și cu acționarii grupului IRS – fapt confirmat de adresa RVA nr. 2671/28.04.2011 transmisă băncilor, în care se preciza explicit că «(Arin Octav Stănescu – n.r.) este singura persoană de decizie și nu a mandatat nicio persoană să-l reprezinte în relațiile cu băncile privitor la procedura insolvenței Romvag SA». 
•  (Arin Octav Stănescu – n.r.) a decis personal gestionarea creanțelor internaționale (…), motivând că inculpata (Radu Elena – n.r.) nu deținea cunoștințe de drept internațional privat, era avocat stagiar, iar aceste creanțe implicau analiza legii aplicabile și a instanței competente conform clauzelor contractuale (…).
• Planul de reorganizare a fost propus de debitoarea Romvag SA prin administrator judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL reprezentat de asociatul coordonator (Arin Octav Stănescu – n.r.), acesta fiind cel care a discutat strategia de reorganizare cu băncile creditoare (creditorul majoritar garantat) și a stabilit parametrii planului.
• Rolul inculpatei s-a limitat la activități de implementare-solicitarea de informații de la debitor, redactarea tehnică a documentelor conform strategiei stabilite de (Stănescu – n.r.), convocarea adunărilor creditorilor, publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență, transmiterea de informații punctuale către bănci”, se arată în Încheierea din data de 29 aprilie 2026.

Motivarea instanței: Susținerile inculpatei reprezintă apărări pe fond

Curtea de Apel București a respins cererea Elenei Radu de schimbare a încadrării juridice, pentru următoarele considerente:

• „În ceea ce o privește pe inculpata (Radu Elena – n.r.), pentru a se dispune trimiterea în judecată, s-a reţinut în rechizitoriu că fapta acesteia, care în intervalul noiembrie 2010 – octombrie 2012, în calitate de reprezentant (practician în insolvență) al firmei RVA Insolvency Specialist SPRL București (…), calitate în baza căreia a cunoscut situația și evoluția financiară a societății  SC Romvag SA Caracal, în conivență cu inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) și numitul (Arin Octav Stănescu – n.r.), asociatul coordonator al administratorului judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL București, a acționat constant, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, pentru a menține/determina/înlesni derularea în continuare a mecanismului de decapitalizare a societății comerciale SC Romvag SA Caracal dezvoltat/coordonat/determinat de către inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.). (…)
• Cu toate că inculpata (Radu Elena – n.r.) a precizat că nu urmărește schimbarea situației de fapt prin prezenta cerere dedusă judecății, reținerea unei alte forme a participației penale, în speță complicitate în loc de coautorat, se răsfrânge implicit și asupra situației de fapt.
• Procurorul a reținut în cuprinsul rechizitoriului conivența infracțională între cei trei inculpați (Burci Cristian Ionel, Radu Elena și Stănescu Arin – n.r.), argumentându-și opțiunea reținerii acestei încadrări juridice.
• Temeinicia sau lipsa acesteia în ceea ce privește situația de fapt, în modalitatea reținută de către procurorul de caz, va fi analizată cu prilejul deliberării asupra acuzațiilor penale reținute în sarcina inculpatei, și nu la acest moment procesual, anterior deliberării asupra fondului cauzei.
• Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește înlăturarea agravantei (…), motivată de absența probei scopului patrimonial. Față de dispoziţiile art. 242 alin. 3 C.pen., acest folos patrimonial nu este condiţionat în persoana proprie a inculpatului, ci poate fi un folos patrimonial dobândit de către terţi.
• Împrejurarea că rechizitoriul reține scopul patrimonial în mod generic, ca «dobândire de foloase patrimoniale fie de către firmele intragrup sau terță» – fără a individualiza vreo contribuție a inculpatei la obținerea efectivă a acestor foloase și fără a demonstra existența unei legături subiective între aceasta și beneficiarii finali ai presupuselor operațiuni prejudiciabile, ar putea reprezenta o deficiență a rechizitoriului ce vizează insuficienta descriere a faptei și face obiectul cererilor și excepțiilor din faza camerei preliminare.
• Susținerile inculpatei (Radu Elena – n.r.) în sensul în care circumstanța procesuală a decesului lui (Stănescu Arin – n.r.) în cursul urmăririi penale face ca versiunea inculpatei privind distribuția reală a rolurilor să nu mai poată fi contrazisă direct, respectiv că aplicând principiul in dubio pro reo (art. 4 alin. 2 C.pr.pen.), în absența unor probe certe care să demonstreze că inculpata (Radu Elena – n.r.) a realizat personal și nemijlocit acte de executare a infracțiunii (și nu doar acte de înlesnire sau ajutor), îndoiala profită inculpatei, reprezintă veritabile concluzii asupra fondului cauzei, depășind cadrul procesual al unor simple argumente în sensul schimbării încadrării juridice a faptei.
• Nu în ultimul rând, Curtea subliniază că împrejurarea că administratorul judiciar al Romvag SA, RVA Insolvency Specialists SPRL, a avut drept de conducere și administrare numai în perioada 28.02.2011 (data ridicării dreptului de administrare al Romvag SA) – 26.09.2011 (data confirmării planului de reorganizare), nu cum în mod eronat a reținut procurorul (noiembrie 2010 – octombrie 2012) reprezintă o altă chestiune ce vizează însăși soluționarea fondului cauzei, procurorul având libertatea de a stabili în cuprinsul acuzației penale perioada infracțională pe care acesta o apreciază ca fiind relevantă, instanța putând-o restrânge, prin diverse instituții juridice (achitare, reducerea numărului de acte materiale din conţinutul infracţiunii continuate etc).
• Față de aceste considerente, va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de către inculpata (Radu Elena – n.r.), de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina acesteia (…)”, se arată în motivarea instanței.

Cine este inculpatul care voia să fie judecat „la secret” în dosarul Romvag

Alin Cătălin Drinceanu este descris de procurori în rechizitoriu drept „avocatul personal al inculpatului Burci Cristian Ionel”, cel care începând din 2002 „a acordat servicii de consultanță juridică pentru diverse firme” controlate de către acesta din urmă.

Din această poziție, Alin Cătălin Dinceanu l-a ajutat pe Cristi Burci să conceapă mare parte din mecanismul infracțional prin care a avut loc decapitalizarea Romvag SA.

Ulterior, în 2021, în calitate de suspect, avocatul Alin Cătălin Drinceanu a dat o serie de declarații, în care prezenta cu lux de amănunte cum a procedat: a pus la dispoziția procurorilor contracte și informații care ilustrează traseul sumelor de bani de la Romvag în firme și conturi off-shore.

În 2023, la începutul procesului, Alin Cătălin Dinceanu a cerut instanței să-i șteargă numele din procesul public, afișat alături de Burci și de ceilalți inculpați pe portalul instanțelor de judecată:

•  „Avocatul inculpatului (Drinceanu Alin Cătălin – n.r.) precizează că, astfel cum a expus şi în scris, şi-a întemeiat această cerere pe Legea nr. 363/2018, care are la bază regulamentul european privind protecţia datelor cu caracter personal.
• Solicită a se avea în vedere că în această cauză Curtea de Apel are calitatea de operator de date cu caracter personal, în timp ce inculpatul Drinceanu Alin Cătălin este persoană vizată.
• Menţionează că a avut în vedere art. 17 din Regulamentul UE nr. 679/2016 care priveşte dreptul persoanei vizate de a obţine din partea operatorului ştergerea datelor cu caracter personal, fără întârzieri nejustificate şi într-un mod efectiv.
• Precizează că are în vedere prin această solicitare protejarea bunei reputaţii a inculpatului, care are calitatea de avocat, precum şi asigurarea dreptului la imagine, viaţa privată fiind un drept consfinţit, atât de art. 26 din Constituţia României, cât şi de art. 71 Codul civil.
• Arată că inculpatul este un profesionist al dreptului, cu o experienţă de peste 20 de ani, care a clădit cu greu o carieră în profesia de avocat, conduce SCPA Drinceanu şi Asociaţii de foarte mulţi ani şi de asemenea este practician în insolvenţă şi este asociatul coordonator al Maestro SPRL Filiala din Bucureşti (…).
• Consideră că toate premisele pentru situaţia inculpatului justifică această cerere privind dreptul la ştergerea datelor conferit de regulamentul european la care s-a referit anterior şi anonimizarea datelor cu caracter personal constând în nume, prenume, sau orice alte date care permit identificarea inculpatului, care s-ar publica pe portal.just.ro.
• Subliniază şi faptul că pe tot parcursul urmăririi penale şi în etapele procesuale ulterioare inculpatul s-a prezentat de fiecare dată, a dat declaraţii, a participat în mod activ în derularea procedurilor penale şi apreciază că foarte important în susţinerea cererii este faptul că acuzaţiile Parchetului în ceea ce-l priveşte pe inculpat vizează exclusiv activităţi profesionale desfăşurate de inculpat în calitatea de avocat, în exercitarea atribuţiilor conferite de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Solicită pentru toate considerentele expuse, admiterea cererii formulate.
• La întrebarea adresată de către reprezentantul Ministerului Public, dacă se solicită anonimizarea exclusiv a datelor care apar pe portalul instanţei, avocatul inculpatului (Drinceanu Alin Cătălin – n.r.) a răspuns afirmativ, arătând că într-adevăr solicită anonimizarea datelor care apar pe portalul instanţei, date reprezentând numele, prenumele şi orice alte date care permit identificarea inculpatului. (…)
• Curtea constată, în primul rând, că nu sunt îndeplinite cerinţele prev. de art. 17 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – în continuare „GDPR”) pentru a se dispune ştergerea datelor inculpatului.
• Pe de o parte, potrivit art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) GDPR, pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către instanţele de judecată nu este necesar consimţământul persoanei vizate, iar, pe de altă parte, având în vedere că dosarul este în curs de judecată, sunt incidente dispoziţiile art. 17 alin. (3) lit. b) GDPR, prelucrarea datelor inculpatului fiind necesară pentru înfăptuirea justiţiei penale – o sarcină de interes public cu a cărei exercitare este învestit în speţă operatorul.
• În al doilea rând, Curtea constată că nu sunt incidente nici excepţiile de la principiul publicităţii şedinţelor de judecată în cadrul procesului penal prevăzute la art. 352 alin. (2)-(4) C.pr.pen.
• În atare condiţii, va respinge cererea de anonimizare formulată de inculpat (de altfel, se cuvine menţionat şi faptul că doar numele şi prenumele părţilor sunt publice pe portalul instanţelor de judecată, toate celelalte date cu caracter personal fiind inaccesibile publicului larg)”, se arată în Încheierea de ședință din data de 13 septembrie 2023.

Prejudiciul amețitor din dosarul Romvag: peste 35 milioane de euro

Curtea de Apel București a reținut că Burci și oamenii lui au fost trimişi în judecată pentru infracțiuni economice și crimă organizată, procurorii DIICOT enumerând în rechizitoriu ce prejudiciu a produs fiecare:

• „Inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantumuri de 161.624.951 lei, 8.616.203 lei, 2.730.000 euro, 2.583.317,89 lei, precum şi la spălarea unei sume de 2.437.833 lei.
• Inculpata (Gheocov Clara Clementina – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 11.229.521 lei.
• Inculpatul (Stancu Vilson – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 2.583.317 lei şi la spălarea unei sume de 1.548.700 lei.
• Inculpata (Radu Elena – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 125.780.185 de lei.
• Inculpatul (Drinceanu Alin Cătălin – n.r.) ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantum de 2.700.000 de euro şi 587.576 lei, precum şi la spălarea unor sume de 2.727.750 euro şi 854.617 lei”, reține instanța de fond.

Dosarul Romvag, care conține 278 de volume, a ajuns pe rolul Curții de Apel București urmare a calității de avocat a ultimilor doi inculpați.

Procesul în procedura de cameră preliminară a început pe data de 12 mai 2022 și s-a încheiat pe 27 ianuarie 2023 cu decizia de confirmare a legalității rechizitoriului.

Pe data de 6 aprilie 2023, Înalta Curte a respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de Cristi Burci și de ceilalți șase inculpați.

Astfel, după o anchetă de 6 ani și încă un an de analiză în camera preliminară, dosarul Romvag a început să fie judecat pe fond la Curtea de Apel București.

În cursul procesului, pe data de 26 octombrie 2023, magistratul fondului a admis cererea de disjungere a cauzei cu privire la cetățeanul german Thomas Mans, care va fi judecat pentru delapidare, într-un dosar separat.

Cristi Burci a fost trimis în judecată pe data de 16 martie 2022 de către procurorii DIICOT, alături de:

• Thomas Manns (cetățean german),
• Denisa Turcu (fost administrator special la Adevărul Holding),
• Clara Clementina Gheocov (fost director general al Romvag),
• Vilson Stancu (membru în CA al Romvag), 
• Alin Cătălin Drinceanu (avocat și practician în insolvență), 
• Elena Radu (avocat).

Cum a „deraiat” Cristi Burci fabrica de vagoane de la Caracal

Cristi Burci este acuzat de procurorii DIICOT că, în intervalul ianuarie 2006 – octombrie 2012, în calitate de administrator scriptic/faptic al firmelor din grupul International Railway Systems (IRS) Luxemburg, „a acționat constant în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale” pentru a decapitaliza societatea comercială SC Romvag SA Caracal.

Acest lucru a fost posibil, susțin procurorii DIICOT, prin reducerea drastică a disponibilităților bănești ale Romvag SA și a patrimoniului acesteia, Cristi Burci dezvoltând operațiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani către firme pe care tot el le controla, respectiv Grupul IRS Luxemburg.

Printre aceste operațiuni s-au numărat, potrivit rechizitoriului:

• Contractarea de către Romvag, în condiții defavorabile, a unui credit bancar sindicalizat (împreună cu alți doi producători români de vagoane intragrup) în valoare totală de 100.000.000 de euro.
• Din suma totală, s-a utilizat suma de 96.000.000 de euro (prin care practic s-au refinanțat vechile credite ale Romvag), cu garantarea reciprocă a universalității bunurilor deținute, Romvag Caracal garantând atât propriul credit, cât și creditele celorlalți doi producători.
• Contractul prin care SC Romvag SA Caracal a împrumutat în condiții financiare dezavantajoase acționarul majoritar I.R.S. SA Luxemburg pentru o perioadă de maximum 11 luni, în baza căruia Romvag Caracal a transferat în contul firmei împrumutate în intervalul 22.05-15.11.2006 suma totală de 7.099.000 de euro (în echivalent 25.122.071 de lei) din care suma de 17.496.570 de lei nu a mai fost restituită.
• În timp, luând în calcul diferențele de curs valutar (sumele împrumutate fiind în euro) în contabilitatea Romvag, soldul neachitat a ajuns la 23.916.267 de lei.
• Declanșarea și derularea procedurii de insolvență a firmei Romvag SA Caracal, fără luarea în considerare și recuperarea creanțelor pe care societatea le avea de încasat de la firmele din Grupul I.R.S., în cuantum de 131.886.529 de lei la data deschiderii procedurii de insolvență (noiembrie 2010), respectiv 125.386.079 de lei la data întocmirii planului de reorganizare (mai 2011), fapt ce a creat premisele vânzării subevaluate a patrimoniului Romvag SA Caracal.

Următorul termen de judecată al dosarului Romvag a fost stabilit pentru data de 12 mai 2026 la Curtea de Apel București, fiind a 50-a înfățișare pe fond.

Încă din timpul procedurii de cameră preliminară, avocații au arătat că multe dintre fapte sunt deja prescrise. Totuși, în eventualitatea unei soluții de încetare a procesului penal, instanța i-ar putea obliga pe inculpați să plătească prejudiciul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro