Hantavirusul, care pune în alertă autoritățile sanitare globale, are o tulpină care se transmite de la om la om

Pericolul transmiterii interumane stă în tulpina Andes

Hantavirusurile sunt, în mod normal, bolicare se dobândesc prin contactul cu excrementele rozătoarelor infectate. Totuși, Virusul Andes, întâlnit predominant în America de Sud, sfidează această regulă. OMS confirmă că transmiterea limitată de la om la om a fost raportată în focarele anterioare de virus Andes.

Această formă de transmitere este asociată cu contactul apropiat și prelungit între persoane, fiind documentată în special între membrii aceleiași gospodării sau parteneri intimi.

Transmiterea interumană apare cel mai probabil în faza incipientă a bolii, când încărcătura virală este ridicată.

Deși rare, au fost raportate anterior infecții secundare chiar și în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății există riscul infectării.

Simptome șterse și evoluție rapidă în infecția cu Hantavirus

Contactat de Libertatea dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului Matei Balș, a precizat că menționează că simptomatologia poate fi ștearsă la început, ceea ce face ca uneori diagnosticul să fie pus târziu. Boala se caracterizează prin febră, dureri de cap, frisoane și simptome gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) și progresează rapid spre pneumonie severă, detresă respiratorie acută și șoc.În regiunea Americilor, mortalitatea pentru Sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS), una din complicațiile bolii, poate ajunge până la 50%. HCPS este cauzată de tulpina Andes.

Supraviețuirea depinde de recunoașterea timpurie a simptomelor și transferul imediat la o unitate de terapie intensivă (UTI).

Numărul infectărilor cu Hantavirus ar putea crește

Tensiunea a crescut după ce zeci de pasageri au dispărut practic de sub monitorizarea autorităților sanitare. Nava a plecat din Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie 2026. Primele cazuri fatale au fost pasageri care vizitaseră regiuni endemice din Argentina înainte de îmbarcare.

• Acostarea în Canare: După refuzuri inițiale, nava va acosta în Tenerife pentru evaluare medicală și repatrierea pasagerilor prin mecanismul de protecție civilă al UE.
• Cazuri în Europa: Focarul a depășit granițele navei; un pacient este internat în stare critică în Africa de Sud, iar suspiciuni de infectare au apărut deja în Olanda (Amsterdam) și Elveția.
• Monitorizarea pasagerilor: Din cauza perioadei lungi de incubație, autoritățile au instituit o perioadă de monitorizare activă de 45 de zile pentru toți cei care au fost la bord.

Dr. Marinescu a precizat că „perioada de incubație variază foarte mult: de la o săptămână până la opt săptămâni de la expunere, motiv pentru care este posibil să mai apară cazuri”.

Recomandări OMS pentru prevenire

OMS evaluează riscul global ca fiind scăzut, dar recomandă vigilență maximă. Pasagerii și personalul sunt sfătuiți să practice o igienă riguroasă a mâinilor și să evite tehnicile de curățenie uscată (măturatul) care pot ridica particulele virale în aer prin aerosoli.

Prevenirea depinde în principal de reducerea contactului dintre oameni și rozătoare. Experții recomandă:

• Depozitarea alimentelor în locuri sigure.
• Etanșarea orificiilor prin care rozătoarele pot intra în clădiri.
• Evitarea măturării uscate a zonelor contaminate; se recomandă umezirea suprafețelor înainte de curățare pentru a preveni ridicarea particulelor virale în aer.

Cel mai grav caz este cel al unei femei din Olanda, în vârstă de 69 de ani, care a murit ulterior într-un spital din Johannesburg, Africa de Sud. Autoritățile cred că ea și soțul ei, în vârstă de 70 de ani, ar putea reprezenta „pacientul zero” al focarului. Pasageri din Marea Britanie, Spania și Statele Unite, precum și membri ai echipajului din Filipine, se aflau printre cele 23 de naționalități de la bordul navei MV Hondius, care, potrivit OMS, transportă în prezent 147 de persoane.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE