INTERVIU | O firmă acuză cedarea gratuită a terenului de lux de la Romexpo. „E ca și cum fiecare român ar face cadou câteva zeci de euro unei companii private”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondul de investiții sud-african NEPI Rockastle, proprietarul celor mai multe malluri din România, speră ca președintele României să întoarcă în Parlament legea prin care statul a trecut în proprietatea CCIR terenul de la Romexpo. Directorul juridic al companiei, Robert Ioniță, a explicat într-un interviu pentru publicul Libertatea de ce crede că ar trebuie să se întâmple asta. El recunoaște că firma sa are interese economice în acest proiect, dar spune că în acest caz ele coincid cu interesul public.
Cuprins:
- „Ni s-a răspuns că vom fi avuți în vedere la următorul proiect”
- „Statul nu are nicio garanție în forma actuală a legii”
- Plângere la Comisia Europeană
- Soluția NEPI: „Statul român ar trebui să revoce dreptul de proprietate pentru 30 de hectare”
- „CCIR cere despăgubiri umflate”
- „Suntem prejudiciați și este firesc să ne apărăm drepturile”
- „Nu se face așa ceva în lumea pe care o cunoaștem noi”
- Legea prin care statul a trecut în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a României cele 46 de hectare de la Romexpo a ajuns la promulgare la președintele României, după ce Curtea Constituțională a respins contestațiile.
- Camera de Comerț are deja un proiect imobiliar de aproximativ 3 miliarde de euro cu grupul Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu. Cele două părți vor să construiască mai multe clădiri de birouri, parcări, muzee și spații comerciale în zonă.
- Fondul de investiții sud-african NEPI (New Europe Property Investments) Rockastle este concurent al lui Iulius Mall în România și se prezintă drept cel mai mare investitor și dezvoltator de proprietăți comerciale din Europa Centrală și de Est. NEPI deține 20 de mall-uri în România.
„Ni s-a răspuns că vom fi avuți în vedere la următorul proiect”
Reporter: Cum și când ați aflat de existența proiectului de la Romexpo?
Robert Ioniță: În baza unui comunicat de presă al Romexpo în 2017. Unde ei anunțau intenția de a dezvolta acest proiect și asocierea cu Stoneberg, o firmă controlată de asocierea dintre grupul Iulius și un alt investitor sud-african - Atterbury.
- Ați avut discuții la vremea respectivă cu Camera de Comerț?
- Am trimis o scrisoare către Camera de Comerț, prin care ne-am exprimat interesul de a participa la procesul de selecție al partenerului în acest proiect.
- Ați primit un răspuns?
- Da, ni s-a răspuns că vom fi avuți în vedere la următorul proiect.
- Proiectul CCIR avanseză: Parlamentul a adoptat legea prin care terenul de la Romexpo este trecut pe numele CCIR, Curtea Constituțională a respins contestațiile, legea a ajuns acum la promulgare la președintele României. Intenționați să contestați în continuare aplicarea legii?
- Următorul moment important este decizia președintelui. Noi avem încredere că președintele va analiza în mod corect și atent toate argumentele și că va lua decizia cea mai bună pentru România. El are două opțiuni. Noi credem că opțiunea corectă este cea de a retrimite în Parlament această lege.
- Și dacă legea va fi totuși promulgată...
- Înțelegerea noastră este că, în cazul în care legea va intra în vigoare, Executivul trebuie să emită o hotărâre de guvern în vederea transferului. Sunt o serie de motive pentru care noi considerăm că Guvernul nu ar trebui să facă acest lucru. Dar e prematur, eu cred că toți ar trebui să ne concentrăm pe primul pas, să așteptăm decizia președintelui.
Constituția României, articolul 77, alineatul 2: „Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.”<br>
- Ați încercat să vorbiți cu președintele Klaus Iohannis?
- Am depus un memoriu la Președinție și ne-am exprimat dorința și disponibilitatea pentru o întâlnire și a unei discuții. Încă nu am primit un răspuns.
„Statul nu are nicio garanție în forma actuală a legii”
- De ce credeți că legea ar trebui întoarsă în Parlament?
- În primul rând, acest transfer cu titlu gratuit al unui teren extrem de valoros, potrivit comunicatului CCIR, ei spun că are 50 de hectare. Vorbim despre un teren, sumele vehiculate în presă sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.
Transferul unui astfel de teren, din patrimoniul privat al statului, practic din patrimoniul tuturor românilor, produce o gaură echivalentă în bugetul statului. E ca și cum fiecare român ar face un cadou de câteva zeci de euro unei grupări private pentru o dezvoltare imobiliară.
Și pentru ce? În schimbul unor beneficii spectaculoase promise. Cuvântul- cheie este promise. Statul nu are nicio garanție în forma actuală a legii cu privire la ce se va întâmpla cu acel teren. Nicio garanție și niciun control.
- Care ar fi argumentele juridice pentru retrimiterea legii în Parlament?
- Modul în care a fost adoptată această lege. Ea a fost adoptată în pofida unui punct de vedere negativ emis de Guvernul României.
Potrivit legii, de fiecare dată când se are în vedere o măsură care este susceptibilă de a fi ajutor de stat, trebuie consultat Consiliul Concurenței. Nu s-a cerut un astfel de punct de vedere din partea Consiliului Concurenței.
De asemenea, nu există un studiu de impact, care ar fi trebuit să analizeze impactul pe care îl produce asupra bugetului public transferul acestei valori din patrimoniul statului în patrimoniul unei companii private.
Și apoi înțelegerea de către stat a despăgubirilor pe care le va plăti statul pentru acest teren. Statul va da cu o mână terenul, iar cu cealaltă mână va plăti despăgubirile celor care au formulat cereri de restiturire, fie în natură, fie în echivalent, în baza Legii 10. Care și dacă există în natură, acum trebuie dat tot în echivalent.
Plângere la Comisia Europeană
- Ați sesizat Comisia Europeană cu privire la această lege, pe ce motiv?
- Această lege încalcă legislația europeană în materie de ajutor de stat. Să acorzi unei entități private, așa cum este CCIR, care dorește să dezvolte un proiect comercial, birouri și mall, un teren, iar el să dezvolte un proiect prin care el să intre în concurență cu alți jucători…
Acel teren extrem de valoros primit gratis îi creează un avantaj nepermis. cam astea sunt principiile în materie de ajutor de stat ilegal. Când se va ajunge la negocieri cu chiriașii, ei plecând cu un discount de sute de milioane, își permit să ofere prețuri mai bune față de cineva care a fost nevoit să achiziționeze terenul.
- Ați primit un răspuns de la Bruxelles?
- E o procedură complexă: ei solicită informații statului român, solicită și autorului plângerii. Este o procedură în curs.
- Suspectați fapte de corupție?
- Nu avem astfel de indicii și nu putem comenta cu privire la astfel de aspecte.
Soluția NEPI: „Statul român ar trebui să revoce dreptul de proprietate pentru 30 de hectare”
- Vorbiți de organizarea unei licitații. E obligat CCIR să realizeze o licitație?
- Vorbim despre un teren proprietate de stat. Nu are cum să ajungă să fie folosit în privat în absența unei licitații. Pentru că el poate fi considerat ajutor de stat câtă vreme este transferat fără preț de piață.
Au existat privatizări pe un euro. Dar acolo statul are controlul pe ceea ce se întâmplă. Investitorul se angaja să realizeze anumite investiții. Nu le-a făcut, erau extrem de drastice acele contracte. Era în urmă cu un milion acea investiție de 300 de milioane, statul îi lua înapoi toată investiția.
Aici ce se întâmplă? După ce primesc acel teren, după ce trece legea, ei pot spune: „noi ne-am răzgândit, nu mai facem acvariu, nu mai facem muzeu”. Fac ce vor. Nu au nici un fel de obligație.
- Care ar fi o soluție corectă în opinia dumneavoastră?
- CCIR folosește o mică parte din teren pentru activități de târguri și expoziții. Am aflat din prima variantă de asociere cu grupul Iulius, publicată în presă, că ei dădeau terenul și mai păstrau vreo 5 hectare.
Dacă ne uităm la proiectul lor de PUZ, doar 4,5 hectare sunt folosite în activitatea de târguri și expoziții. Restul proiectului devin birouri, spații de comerț, adică mall. Statul are dreptul și temeiul să le revoce dreptul de folosință pentru partea din teren pe care nu o folosesc.
Statul român ar trebui să revoce dreptul de folosință pentru vreo 30 de hectare și să lase CCIR doar ce folosesc. Iar statul cu cele 30 de hectare organizează o selecție internațională, având în vedere dimensiunile proiectului. Un proces transparent, competitiv. Suntem convinși că nu vom fi singurii care se vor prezenta. S-ar putea să vină jucători internaționali care nu sunt prezenți deocamdată aici pe piață.
„CCIR cere despăgubiri umflate”
- Camera de Comerț susține că ar trebui să fie despăgubită în cazul în care i se ia dreptul de folosință asupra terenului.
- Ei spun că în cazul în care le-ar fi luat dreptul de folosință asupra terenurilor, au dreptul la despăgubiri și invocă pentru platforme hale etc. 300 de milioane (de euro - n.r.). Ok, astea sunt deținute de către ROMEXPO, care este o societate pe acțiuni deținută de CCIR.
O societate are obligația să-și evalueze în scopuri fiscale activele imobiliare. Surpriză, ne uităm: 230 și ceva de milioane, dar de lei, nu de euro. Deci, nici 50 de milioane de euro.
Această cifră este umflată de șase ori. Sunt cifre. Este o evaluare făcută de ei. Să spună acum că sunt subevaluate îi duce într-o altă zonă, vor trebui să discute cu autoritățile fiscale.
„Suntem prejudiciați și este firesc să ne apărăm drepturile”
- NEPI are un interes economic direct în terenul de la ROMEXPO, cât de credibile pot fi criticile companiei în acest context?
- Noi nu am negat niciun moment că NEPI are un interes economic. Am spus lucrul ăsta, primul aspect și cel mai palpabil este cel care ține de ajutorul de stat. Suntem prejudiciați și este firesc să ne apărăm drepturile.
Al doilea este cel de percepție de țară în relația cu investitorii. Ceea ce vor înțelege investitorii este că în România proiectele se dezvoltă cu terenuri primite gratis de la stat. Iar cei care nu fac asta, de ce ar investi alături de ei. Creează o percepție eronată și extrem de periculoasă.
- De ce nu v-ați limitat la o plângere pentru ajutor de stat?
- Pentru că am considerat că opinia publică și autoritățile trebuie să aibă toate informațiile necesare pentru a lua o decizie corectă. Și am dat un exemplu de informație, vehiculată în spațiul public, fără a fi contrazisă de nimeni: am fost primii care am spus, nu este incorectă această informație. Statul nu are cum să plătească 300 de milioane pentru platforme și hale, valoarea lor potrivit propriilor estimări este de 50 de milioane. Informațiile astea ajută.
Plus că e important ca statul să știe că aceasta nu este singura alternativă, așa cum susține CCIR. Acesta este motivul pentru care am ieșit public, în interesul companiei noastre și în interesul public. Aici se suprapun.
„Nu se face așa ceva în lumea pe care o cunoaștem noi”
- NEPI nu a semnat niciodată un partenariat prin care a primit un teren din partea statului?
- NEPI nu a semnat niciodată, și nu doar în România, un parteneriat unde să primească un teren gratis fără a acorda garanții cu privire la investițiile pe care le va realiza și cu încălcarea legislației europene.
Repet, sunt proiecte de genul ăsta. Dar ar trebui să se desfășoare printr-un proces competitiv. Cu obligații asumate de către investitori, nu cu promisiuni și cu filmulețe.
Avem parteneriate în alte țări. Avem parteneriat în Polonia pentru extinderea unui mall. Noi aveam mallul, statul avea o bucată de teren. Dar există un contract de zeci de pagini, unde avem o serie de obligații. Nu le-am spus că o să facem ceva frumos, uitați aici filmulețul, am aplicat pentru PUZ și dați-ne terenul… Nu se face așa ceva în lumea pe care o cunoaștem noi, a dezvoltărilor imobiliare.
