CCR a respins sesizarea privind terenurile de la Romexpo. USR îi cere președintelui retrimiterea legii în Parlament: „Tunul imobiliar trebuie oprit‟
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Magistrații Curții Constituționale au respins miercuri sesizarea făcută de parlamentarii USR și UDMR privind trecerea gratuită a 46 de hectare de teren din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerț a României, scrie Agerpres.ro, care citează surse din CCR. Legea ajunge acum la președintele Klaus Iohannis, care o poate promulga sau o poate retrimite în Parlament. USR îi cere șefului statului să nu promulge legea.
Cuprins:
USR solicită ca „tunul imobiliar să fie oprit‟ și cere să fie realizată o licitație.
„USR PLUS susţine dezvoltarea şi investiţiile, dar nu în defavoarea cetăţenilor. Dacă se doreşte valorificarea terenului şi dezvoltarea acolo a unor proiecte imobiliare, trebuie organizată o procedură transparentă de licitaţie‟, se arată într-un comunicat al formațiunii politice.
„Trebuie să reaşezăm întreaga discuţie şi transparenţa este cea mai bună cale pentru statul român de valorificare a terenului. Să nu uităm că vorbim de o sumă, poate, de 300-400 de milioane de euro. Adică, cam cât s-a investit anual în drumurile naţionale şi autostrăzile din România‟, a declarat Cristina Prună, deputat USR PLUS şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Acuzații dure
Actul normativ a fost votat în luna septembrie a anului trecut, cu sprijinul PSD, PNL și PMP, dar a fost atacat de USR și UDMR, declanșând un adevărat scandal.
Cătălin Drulă, pe atunci parlamentar USR, acum ministru al transporturilor, acuza la acel moment că legea este un „tun imobiliar transpartinic”, valoarea terenurilor cedate gratuit fiind estimată la 300-400 de milioane de euro.
În sesizarea făcută se preciza că înstrăinarea se face fără contraprestație, adică fără ca statul să primească ceva la schimb pentru teren.
De asemenea, se afirma că legea încalcă principiul bicameralismului, legea fiind modificată substanțial în Camera Deputaților față de varianta adoptată de Senat.
Proiect imobiliar de aproape 3 miliarde de euro
Camera de Comerț are deja un proiect imobiliar imens, de 2,86 de miliarde de euro, cu grupul Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu.
Cele două părți vor să construiască mai multe clădiri de birouri, parcări, muzee și spații comerciale în zonă.
Camera de Comerț a salutat decizia Curții Constituționale. „De la bun început, CCIR a susținut și a argumentat că modificările și completările aduse Legii nr. 335/2007 a camerelor de comerț din România, sunt constituționale și în deplină concordanță cu legislația în vigoare. Decizia de astăzi a CCR vine, astfel, să întărească argumentația CCIR, în dauna celor care, din diferite motive, au contestat modificările aduse actului normativ‟, se arată într-un comunicat al acesteia.
Aceasta mai spune că proiectul imobiliar va aduce la bugetul local și cel național 345 de milioane de euro pe an.
Fondul NEPI vrea licitație
Legea a a fost atacată anterior și din mediul economic. Grupul NEPI, un concurent al Iulius și unul dintre cei mai mari proprietari de mall-uri din România, a cerut realizarea unei licitații pentru teren sau pentru drepturile de dezvoltare imobiliară.
Acesta a acuzat că legea este un ajutor de stat indirect către Iulius și a făcut o plângere la Comisia Europeană. Ulterior, și forul european s-a interesat de lege.
Terenurile de la Romexpo au fost primite de CCIR în administrare în 2004, pe o perioadă de 49 de ani.
Guvernul Orban a argumentat împotriva proiectului
În punctul de vedere al Guvernului, întins pe 24 de pagini, Executivul arăta există mai multe argumente pentru care proiectul nu trebuie adoptat.
Guvernul arăta atunci că Parlamentul nu poate dispune de proprietatea privată a statului, iar experții mai arătau că legea se aplică unei singure entități.
Tot în punctul de vedere al Executivului se mai spunea că legea este discriminatorie, nefiind precizate criteriile potrivit cărora terenul în cauză trebuie să fie trecut în proprietatea Camerei de Comerț și nu a altei entități.
Cu toate acestea, Guvernul nu a scris în punctul său de vedere că nu susține proiectul, ci a lăsat totul la latitudinea Parlamentului.
