Război în Ucraina, ziua 394 | Blinken: Ucraina trebuie să apeleze și la diplomație pentru a-și recupera teritoriul

Organizația Națiunilor Unite anunță că a documentat sute de cazuri de dispariții forțate și detenții arbitrare comise atât de forțele ucrainene, cât și de cele rusești de la începutul invaziei, potrivit șefului Misiunii de monitorizare a ONU în Ucraina, Matilda Bogner, relatează CNN.

Este vorba de peste 600 de cazuri de dispariții forțate și detenții arbitrare efectuate de forțele rusești și 91, de cele ucrainene, de la începutul războiului, la 24 februarie 2022, și până la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an.

„Din păcate, am constatat că au existat încălcări semnificative de ambele părți”, a declarat Matilda Bogner, referindu-se la prizonierii de război care au fost supuși la „execuții sumare”, tortură, „rele tratamente” și „condiții oribile” în timpul detenției.

Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a publicat vineri un raport în care au fost menționate cazuri de victime civile, tortură, viol, dispariții forțate și detenție arbitrară.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujni, a subliniat dificultatea bătăliei pentru orașul Bahmut, din estul țării, în timpul unei convorbiri telefonice de vineri cu șeful forțelor armate britanice, amiralul Sir Tony Radakin, relatează CNN.

„L-am informat pe colegul meu despre situația operațională de-a lungul întregii linii de front. Situația în direcția Bahmut este cea mai dificilă. Datorită eforturilor titanice ale Forțelor de Apărare, situația a fost stabilizată. Am discutat, de asemenea, problema consolidării apărării aeriene ucrainene”, a spus Zalujni.

„Mulțumită ajutorului partenerilor noștri, rezistăm și vom câștiga cu siguranță”, a adăugat generalul ucrainean.

Forțele aeriene ale Suediei, Norvegiei, Finlandei și Danemarcei au căzut de acord asupra obiectivului de a crea o apărare aeriană nordică unificată, menită să contracareze amenințarea în creștere din partea Rusiei, relatează The Guardian.

Comandanții forțelor aeriene din cele patru națiuni nordice au semnat o declarație de intenție de a-și opera avioanele de luptă ca o singură flotă, pe baza modalităților deja cunoscute de operare în cadrul NATO, potrivit declarațiilor forțelor armate ale celor patru țări.

„Scopul este de a putea opera fără probleme împreună ca o singură forță prin dezvoltarea unui concept nordic pentru operațiuni aeriene comune, bazat pe metodologia deja cunoscută a NATO”, au transmis forțele aeriene daneze.

„Flota noastră combinată poate fi comparată cu cea a unei mari țări europene”, a declarat pentru Reuters comandantul forțelor aeriene daneze, generalul-maior Jan Dam.

Norvegia are 57 de avioane de luptă F-16 și 37 de avioane de luptă F-35, cu încă 15 din acestea din urmă comandate. Finlanda are 62 de avioane F/A-18 Hornet și 64 de F-35 în comandă, iar Danemarca are 58 de F-16 și 27 de F-35 în comandă. Suedia are peste 90 de avioane Gripens, mai precizează sursa citată, adăugând că nu este clar câte dintre aceste aeronave sunt operaționale.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că prietenia dintre Rusia și China are limite, pentru că, deși Beijingul a creat legături economice și diplomatice strânse cu Moscova, nu a format cu aceasta o alianță militară și nu i-a furnizat arme pentru a o ajuta în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

„Această prietenie nelimitată pare să aibă anumite limite”, a spus Borrell la câteva zile după încheierea vizitei pe care președintele chinez, Xi Jinping, a făcut-o în Rusia.

China „nu a depășit nicio linie roșie pentru noi”, a continuat Josep Borrell, adăugând că propunerile Beijingului de a pune capăt războiului au arătat că nu dorește să se alinieze complet cu Rusia, ci China a dorit să joace rolul de „facilitator”, mai degrabă decât de mediator.

UE ar trebui să salute acest lucru, consideră Borrell, chiar dacă oficialii occidentali au precizat că nu consideră inițiativa Beijingului ca fiind un plan de pace în adevăratul sens al cuvântului.

Întrucât Rusia a salutat propunerile Beijingului, „China pare să joace un rol pe care cred că ar trebui să îl promovăm”, a mai afirmat șeful diplomației UE.

Cei șapte copii au fost reuniți cu familiile lor cu ajutorul fundației Salvați Ucraina, potrivit unui comunicat al administrației militare regionale din Herson, relatează The Guardian.

„Șapte copii din regiunea Herson, care au fost separați de familiile lor timp de aproape șase luni, au ajuns în sfârșit în țara lor eliberată de inamic”, scrie în comunicatul citat.

În timp ce trupele ucrainene au avansat în Herson toamna trecută, încercând să elibereze regiunea de sub controlul rusesc, familiile au fost presate de oficialii locali instalați de Moscova să își trimită copiii în Crimeea ocupată de Rusia, unde au spus că ar fi mai în siguranță, mai precizează sursa citată.

Peste 37% dintre ucraineni declară că au rude sau cunoștințe care au fost ucise sau rănite ca urmare a invaziei ruse în țara lor, potrivit rezultatelor unui sondaj al Razumkov Center, relatează Ukrainska Pravda.

Una dintre întrebările adresate în cadrul cercetării a fost dacă cei intervievați au rude sau cunoscuți apropiați (militari sau civili) care au murit sau au fost răniți ca urmare luptelor sau a bombardamentelor care au avut loc în Ucraina începând din 24 februarie 2022.

37,3% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, 58,5% au dat un răspuns negativ, iar 4,2% au spus că le este dificil să răspundă.

În cele mai recente sancțiuni financiare și diplomatice, SUA vizează companiile și persoanele implicate în represiunea împotriva mișcării pro-democratice din Belarus și în implicarea regimului de la Minsk în invazia Rusiei în Ucraina, relatează CNN.

Sancțiunile au vizat, în special, uzina de automobile din Belarus (BelAZ), uzina de automobile din Minsk (MAZ) și Comisia Electorală Centrală din Belarus.

Printre persoanele care s-au adăugat pe lista de sancțiuni se numără directorul BelAZ, Serghei Nikiforovici, șeful MAZ, Valeri Ivankovici, și șapte membri ai Comisiei Eelctorale Centrale din Belarus.

Sancțiuni au fost impuse și asupra unui avion privat folosit de președinte Aleksandr Lukașenko.

Regimul lui Lukanșeko „se bazează pe întreprinderile de stat și pe oficialii cheie pentru a genera venituri substanțiale care permit acte de opresiune împotriva poporului belarus”, a declarat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, unul dintre cei mai importanți oficiali americani responsabili cu sancțiunile, potrivit unui comunicat.

Statele Unite rămân „angajate să impună costuri” regimului lui Lukașenko pentru suprimarea democrației și pentru sprijinul acordat războiului lui Putin, se mai menționează în comunicat.

Noul pachet de ajutor militar oferit Ucrainei de Germania include trei vehicule de geniu Dachs, precum și mitraliere MG3 suplimentare și sisteme de detectare a dronelor, relatează The Kyiv Independent.

De asemenea, Germania a livrat piese de schimb pentru tancurile de luptă Leopard 2 și pentru vehiculele de luptă de infanterie Marder, potrivit unui raport de vineri, 24 martie, al guvernului de la Berlin.

În Ucraina au fot trimise și 70 de mitraliere MG3 pentru tancurile Leopard, vehiculele Marder și Dachs, numărul total al acestora crescând astfel la 100.

Kievul a primit și 90 de sisteme de detectare a dronelor, care includ cele 30 de sisteme livrate săptămâna trecută.

De la 1 ianuarie 2022 până la 20 martie 2023, Germania a oferit Ucrainei un ajutor militar de aproximativ 2,7 miliarde de euro, potrivit guvernului de la Berlin.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) atrage atenția asupra faptului că în orașul asediat Bahmut, din estul Ucranei, aproximativ 10.000 de civili, mulți dintre ei în vârstă și cu dizabilități, trăiesc în „condiții foarte îngrozitoare”, relatează The Guardian.

Peste 90% dintre locuitori au părăsit orașul, dar câteva mii de civili au rămas în continuare acolo, a declarat Umar Khan, reprezentant al CICR.

„Civilii care sunt blocați acolo trăiesc în condiții foarte îngrozitoare, petrecând aproape toate zilele de bombardamente intense în adăposturi. Tot ce vezi sunt oameni împinși până la limitele existenței, supraviețuirii și rezistenței lor”, a spus Khan.

„Casele sunt zdrobite de puterea de foc militară, acoperișurile sunt smulse, blocurile de apartamente sunt pline de găuri, amenințarea constantă cu explozia de obuze, bombe – și unii oameni încă trăiesc în adăposturi, încercând să supraviețuiască acestor ostilități intense”, a adăugat Umar Khan.

Mai multe detalii: Aproximativ 10.000 de civili sunt „împinși până la limitele supraviețuirii” în Bahmut, avertizează Crucea Roșie

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit joi despre rolul diplomației în determinarea viitoarelor granițe ale Ucrainei, reafirmând în același timp că orice decizie de pace revine Kievului, relatează postul France 24, citat de The Kyiv Independent.

„Cred că va exista un teritoriu în Ucraina pentru care ucrainenii sunt hotărâți să lupte pe teren; poate exista un teritoriu pe care ei decid că vor trebui să încerce să-l recupereze în alte moduri”, a spus Blinken, într-o declarație în fața Congresului SUA.

Secretarul de stat american a fost întrebat de republicanul Chris Stewart dacă Statele Unite l-ar sprijinit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în încercarea de a recupera Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

„Marea mea frică nu este o recunoaștere a faptului că peninsula Crimeea este diferită de regiunea estică Donbas. Dacă angajamentul nostru și acordul nostru cu domnul Zelenski este că vă vom sprijini tot ceea ce doresc să realizeze, inclusiv lipsa prezenței ruse în Crimeea, atunci cerem o lume rănită”, a afirmat Blinken.

Oficialul american a subliniat că „acestea trebuie să fie decizii ucrainene legate de ceea ce își doresc să fie viitorul lor și cum se va desfășura acest lucru în ceea ce privește suveranitatea, integritatea teritorială și independența țării”.

„Ceea ce nu dorim, pentru interesele tuturor, este ca acest lucru să se stabilească într-un loc și într-un mod care pur și simplu îi invită pe ruși să se reseteze, să se reînarmeze și apoi să atace din nou”, a adăugat Blinken.

Statele Unite și aliații lor europeni nu recunosc anexarea Crimeei de către Rusia.

Trupele ruse au bombardat zona de graniță a regiunii Cernihiv, vineri, 24 martie, a anunțat Comandamentul Operațional „Nord” al Ucrainei, precizând că un localnic din satul Gorodishche a fost ucis în urma atacului, relatează Ukrainska Pravda.

„În jurul orei 12.20 (aceeași oră în România – n.r.), a fost raportat bombardament (…) în zona satului Gorodishche. În urma bombardamentelor, o casă privată a ars și un locuitor din sat a murit”, au precizat reprezentanții Comandamentului.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, sugerează ca propunerile Chinei să nu fie ignorate pentru ca Ucraina să poată găsi o soluție de a-și restabili integritatea teritorială, relatează The Guardian.

„China este un actor global, așa că, evident, trebuie să-i ascultăm vocea pentru a vedea dacă între noi toți putem pune capăt acestui război și Ucraina își poate recupera integritatea teritorială”, a spus liderul guvernului de la Madrid.

Sanchez, care a făcut aceste remarci în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles după reuniunea Consiliului European, urmează să viziteze China săptămâna viitoare pentru discuții cu președintele Xi Jinping. Este de așteptat ca întâlnirea să se concentreze mai ales pe conflictul din Ucraina.

Uzina de construcții de avioane din orașul vestic Kazan anunță o creștere a producției unei versiuni modernizate a bombardierelor strategice Tu-160M, potrivit unui comunicat publicat vineri de corporația industrială de stat a Rusiei Rostec, relatează CNN.

„Uzina produce bombardiere strategice îmbunătățite Tu-160M. Decizia de a relua producția lor a fost luată de președintele Rusiei. Aeronavele actualizate au capacități de luptă extinse semnificativ, au un mare potențial. Dezvoltarea ulterioară a platformei va face posibilă utilizarea acesteia pentru noi tipuri de arme, inclusiv pentru cele avansate”, se precizează în comunicat.

Rusia se bazează în mare măsură pe importurile de componente occidentale pentru industria sa militară și a făcut eforturi ca să producă rachete avansate cu rază lungă de acțiune, precum și alte echipamente pentru a-și continua războiul în Ucraina.

Moscova a folosit inclusiv echipamente mai vechi și chiar a readus în uz vehicule blindate și tancuri dezafectate anterior, analizele sugerând că acest lucru s-a întâmplat în parte din cauza sancțiunilor occidentale.

Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat un efort pe scară largă pentru dezvoltarea capacităților Rusiei de a produce mai multe arme pentru așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina.

Organizația Națiunilor Unite a anunțat că a documentat zeci de cazuri de execuții sumare ale prizonierilor de război efectuate atât de forțele ruse, cât și de cele ucrainene începând din februarie 2022, dar admite că este mult mai greu să obțină informații din Rusia sau din teritoriile aflate sub controlul Moscovei decât de la autoritățile ucrainene, relatează CNN.

Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU precizează într-un nou raport că a documentat execuția sumară a 15 prizonieri ucraineni de către forțele ruse, pe lângă folosirea acestora ca scuturi umane și moartea unor prizonieri de război răniți din cauza lipsei îngrijirilor medicale și a torturii.

Printre cazurile menționate se numără cel al unui ofițer al Gărzii Naționale Ucrainene torturat și apoi executat după ce a refuzat să dezvăluie o parolă de intrare la un post de radio din Mariupol în aprilie 2022.

„Execuțiile sumare și atacurile împotriva prizonierilor de război și a persoanelor aflate în afara luptei sunt interzise de dreptul internațional și, acolo unde sunt deliberate, constituie crime de război”, subliniază reprezentanții ONU în raport.

Totodată, aceștia menționează lipsa de cooperare din partea autorităților ruse, adăugând că a existat o singură ocazie, în luna august, când unei echipe ONU i s-a permis să întâlnească, dar nu să intervieveze, 13 prizonieri ucraineni deținuți într-o zonă din Luhansk, ocupată de Rusia.

În același timp, în raport se precizează că au fost documentate execuții sumare în cazul a cel puțin 25 de prizonieri ruși deținuți de forțele ucrainene.

Echipelor ONU adaugă că au primit „acces deplin și confidențial” la prizonierii de război ruși deținuți în spații oficiale de Ucraina.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, spune că Moscova se pregătește pentru contraofensivă ucraineană, după ce Kievul a afirmat că forțele ruse sunt epuizate, relatează The Guardian.

„Ei (partea ucraineană) se pregătesc pentru o ofensivă, toată lumea știe asta. Personalul nostru general calculează acest lucru și își pregătește propriile soluții”, a declarat Medvedev într-un interviu acordat presei ruse vineri, 24 martie.

Fostul lider de la Kremlin a avertizat că Rusia este gata să folosească „absolut orice armă” dacă Ucraina ar încerca să elibereze peninsula Crimeea pe care Rusia a anexat-o în 2014.

Ucraina a repatriat rămășițele a 83 de soldați care au fost uciși în luptă, a informat Ministerul Reintegrării pe 24 martie.

Transferul rămășițelor soldaților din teritoriile ocupate a fost organizat de Biroul Comisarului pentru Persoane Dispărute și forțele de ordine ucrainene.

Ministerul Reintegrării a declarat în actualizarea sa din 3 martie că un total de 1.426 de soldați ucraineni uciși în luptă au fost returnați familiilor lor pentru o înmormântare adecvată.

Ministerul nu a precizat în actualizarea din 24 martie, dar cei 83 de soldați suplimentari ar aduce totalul la 1.509.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că este „de importanță critică” identificarea unui obiect care a fost descoperit lângă locul exploziei conductelor Nord Stream.

„Este extrem de important să se stabilească ce fel de obiect este, dacă are legătură cu acest act terorist – se pare că are – și să se continue această investigație”, a spus Peskov în timpul unei convorbiri zilnice cu reporterii. „Investigația trebuie să fie transparentă și cuprinzătoare.”

Anterior, Agenția Daneză pentru Energie l-a invitat pe operatorul Nord Stream, Nord Stream 2 AG, să participe la o operațiune de recuperare a unui obiect găsit în apropierea conductei de gaz, decizie pe care Peskov a catalogat-o drept știre pozitivă.

Ucraina a predat Rusiei toți soldații răniți grav, a căror stare a permis transportul, capturați încă de la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse, a transmis ​Cartierul general de coordonare pentru tratarea prizonierilor de război, citat de Ukrainska Pravda.

Oficialii ucraineni subliniază că au aderat la obligațiile internaționale, în conformitate cu Convențiile de la Geneva și cu participarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii, și au transferat unilateral soldații grav răniți și grav bolnavi în partea rusă.

În acest caz, nu este vorba despre un schimb de prizonieri de război, ci mai degrabă de repatriere: întoarcerea prizonierilor grav răniți fără nicio condiție, așa cum prevede dreptul internațional umanitar, explică ucrainenii.

„În același timp, statul agresor, nesocotind sistematic normele internaționale, ține în continuare ostatici mii de cetățeni ucraineni, inclusiv pe cei grav bolnavi și răniți, civili, copii și femei, bătrâni, precum și pe cei care au fost capturați de Rusia chiar înainte de începerea invaziei pe scară largă”, acuză Kievul.

Mercenarii Wagner au început să deporteze locuitorii din suburbiile orașului Bahmut pe care le controlează, a declarat joi Centrul Național de Rezistență al Ucrainei (NRC).

„Luptătorii duc cu forța localnicii în zonele capturate din regiunea Luhansk, unde sunt filtrați. După aceea, sunt deportați în Perm (Rusia) și în alte regiuni îndepărtate ale Federației Ruse”, a transmis instituția.

„Localnicii sunt deportați în intenția de evacuare. După aceea, sunt asimilați în zone îndepărtate ale Rusiei, pentru că acum sunt dependenți de ocupanți”, a transmis NRC.

Serhii Cherevati, purtătorul de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate, a confirmat vineri aceste afirmații la televiziunea ucraineană.

„Aceasta este una dintre crimele obișnuite ale Federației Ruse. Nu este nimic de surprins, deoarece întreaga structură militară a Federației Ruse este bazat pe infracțiuni. Toate acestea vor fi înregistrate, documentate și predate jurisdicțiilor naționale și internaționale relevante”, a spus el.

Rusia a redistribuit aproximativ 1.000 de soldați la mijlocul lunii martie, după ce aceștia și-au terminat antrenamentul în sud-vestul Belarusului, a transmis Ministerul Apărării din Marea Britanie în actualizarea situației de pe front comunicată pe 24 martie.

Faptul că Rusia a trimis trupe în Belarus pentru antrenament, chiar dacă armata belarusă este relativ lipsită de experiență, evidențiază eșecurile continue cu care se confruntă Rusia în război. Acest lucru sugerează că Rusia își cheltuiește majoritatea resurselor pe câmpul de luptă, inclusiv pentru antrenarea ofițerilor, mai transmit serviciile de informații britanice.

Potrivit ministerului apărării, este „foarte probabil” ca Rusia să continue să-și trimită soldații în Belarus pentru antrenament.

Cel puțin cinci persoane au decedat ca urmare a atacului rusesc asupra localității Kostiantinivka din regiunea Donețk, potrivit serviciilor locale de urgență, citate de AFP.

Pe lângă cele trei femei despre care se știe că au murit, AFP relatează că doi bărbați au fost uciși într-un atac care a ținit ceea ce a descris drept un „centru de sprijin umanitar”.

Suspilne, postul de stat al Ucrainei, a declarat anterior că a fost atins un „punct de invicibilitate”, centre înființate pe teritoriul Ucrainei prevăzute cu generatoare pentru încărcarea telefoanelor mobile și alte servicii.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, consideră că unul dintre rezultatele „operațiunii militare” din Ucraina ar trebui să fie crearea unei „zone sanitare” în întreaga țară. Potrivit acestuia, o astfel de zonă va împiedica folosirea armelor împotriva teritoriilor ruse „la distanțe medii și scurte”.

Potrivit lui Dmitri Medvedev, în timpul ostilităților este necesar să se ia toate măsurile pentru a proteja regiunile rusești.

„Trebuie să atingem toate obiectivele care au fost stabilite pentru a ne proteja teritoriile. Adică să dai afară toți străinii de acolo (nr. din Ucraina) în sensul cel mai larg al cuvântului”, a spus Medvedev.

„Este necesar să se creeze o bandă sanitară care să nu permită utilizarea oricăror tipuri de arme care operează la distanțe medii și scurte, adică 70-100 de kilometri, să se demilitarizeze, dacă vorbim de componenta militară”, a spus Medvedev.

Avioanele de vânătoare rusești au lansat peste 10 bombe ghidate împotriva unor ținte din regiunea nordică Sumî, în timpul nopții, potrivit oficialilor ucraineni.

Iuri Ihnat, un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, a declarat că aproximativ 10 avioane Su-35 – cel mai nou avion de luptă al Rusiei – au atacat regiunea Sumî cu bombe ghidate.

„Aceasta este o amenințare serioasă, întrucât bombele ghidate pot zbura departe, iar avioanele nu se află în raza de acțiune a apărării noastre aeriene”, a spus Ihnat. „Astfel, mai mult de 10 dintre aceste bombe ghidate au atacat ținte din regiunea Sumî.”

Cel puțin două persoane au fost ucise în urma ataculurilor care au provocat pagube mari în patru comunități, a declarat administrația militară regională din Sumî.

Forțele ucrainene au respins 79 de atacuri rusești, pe 23 martie, a declarat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de dimineață a situației de pe front.

Trupele ruse își concentrează eforturile pentru a conduce ofensive împotriva Lîman, Bahmut, Avdiivka, Mariinka și Shahtarsk în regiunea Donețk.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat 12 lovituri împotriva bazelor temporare rusești în ultimele 24 de ore, iar cu rachete și artilerie au distrus un punct de control, o bază pentru trupe și echipamentele rusești, un sistem de rachete antiaeriene și două depozite de combustibil.

Forțele ucrainene au doborât și două rachete Kh-59 și patru drone.

Pe 23 martie, Rusia a lansat patru rachete, 37 de atacuri aeriene și 82 de atacuri cu MLRS împotriva Ucrainei.

Cel puțin 3 persoane au fost ucise și 5 rănite în urma bombardamentelor rusești în regiunea Donețk, pe 23 martie, a anunțat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko.

Două dintre persoane au fost ucise în Kostiantinivka, iar cea de-a treia în Chasiv Iar.

Potrivit celui mai recent, rușii au ucis cel puțin 1.429 de persoane și au rănit cel puțin 3.258 de civili în regiunea Donețk, de la izbucnirea războiului.

Oleksandr Vilkul, care conduce administrația militară din Krivoi Rog, a anunțat la începutul zilei de 24 martie că forțele ruse au folosit drone de tip Shahed pentru a ataca orașul.

Vilkul nu a precizat locația, dar a spus că a avut loc o lovitură în oraș, fără a oferi alte detalii.

Alerta de raid aerian a fost activată în oraș de la 2:50 până la 5:07, ora locală.

Orașul metalurgic Krivoi Rog, care găzduiește 634.780 de locuitori, este situat la 140 de kilometri sud-vest de Dnipro.

Finanțatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și-a subliniat îngrijorările cu privire la o posibilă contraofensivă ucraineană în estul Ucrainei în timpul unui interviu de 23 de minute oferit joi, 23 martie.

El a susținut că Ucraina are 200.000 de rezerve concentrate pe atacuri de-a lungul întregii linii frontale de est, în regiunea Belgorod și în Bahmut. Prigojin a mai spus că forțele ucrainene însumează în prezent 80.000 de soldați în Bahmut, Sloviansk și Kostiantinivka pentru a contraataca Bahmut – o afirmație despre care fostul ofițer rus Igor Girkin a replicat că este dubioasă.

„Declarațiile exagerate ale lui Prigojin despre amenințarea iminentă la adresa forțelor ruse sunt probabil o încercare de a asigura mai multe provizii și întăriri de la Ministerul Apărării pentru a-și salva forțele din Bahmut”, a explicat Institutul pentru Studiul Războiului în actualizarea sa zilnică.

Prigojin a făcut, de asemenea, câteva declarații pozitive despre Ministerul rus al Apărării, recunoscând chiar că forțele ruse luptă alături de unitățile cecene în Bilohorivka, în regiunea Luhansk.

ISW notează că Prigojin a negat și afirmațiile Kremlinului conform cărora Rusia luptă cu NATO în Ucraina și a pus la îndoială dacă există de fapt naziști în Ucraina, așa cum susține constant Kremlinul. „Prigojin a respins efectiv pretențiile Kremlinului de dinainte și de după război că Rusia trebuie să se apere împotriva unei amenințări NATO în Ucraina și a subminat necesitatea și probabilitatea obiectivelor maximaliste declarate ale președintelui rus Vladimir Putin pentru această invazie”, potrivit ISW.

Forțele ruse care luptă pentru cucerirea orașului Bahmut sunt epuizate, iar o contraofensivă ucraineană ar putea fi lansată în curând, a declarat unul dintre generalii de vârf ai Kievului, citat de CNN și Reuters.

Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a declarat joi pe canalul său de Telegram că „[rușii] pierd forțe semnificative [în Bahmut] și rămân fără energie”.

„Foarte curând, vom profita de această oportunitate, așa cum am făcut în trecut lângă Kiev, Harkov, Balaklia și Kupiansk”, a spus el.

Comentariile sale vin la câteva zile după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut o călătorie surpriză în primele linii ale regiunii Donețk și at ridica speranțe în Occident că decizia controversată a Kievului de a păstra trupele în Bahmut va da roade.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit joi seară, în mesajul adresat națiunii, despre situația din regiunea Herson, pe care a vizitat-o în timpul zilei.

„Pe teritoriul liber al regiunii Herson, peste 50 de sate au fost aproape complet distruse de ocupant. În unele locuri, mai mult de 90% din clădiri sunt ruinate. Dar chiar și în astfel de sate, oamenii se întorc, iar acest lucru este o dovadă că viața încă prevalează”, a spus liderul ucrainean.

Zelenski a adăugat că s-a întâlnit în Herson cu cei responsabili de apărarea și situația socială din regiune, analizând separat situația energetică și problemele legate de reconstrucție.

Parlamentul suedez a aprobat joi, 23 martie, un pachet suplimentar de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 6,2 miliarde de coroane (peste 553 de milioane de euro), relatează The Kyiv Independent.

Noul pachet include tancuri Leopard 2, sisteme de artilerie autopropulsate Archer, sisteme de rachete Robotsystem 97, precum și muniție.

Parlamentul suedez a aprobat, de asemenea, trimiterea a 14 sisteme Archer în Marea Britanie pentru a înlocui sistemele de artilerie autopropulsate AS-90 mai vechi pe care le-a donat Ucrainei.

Archer este unul dintre cele mai avansate sisteme de artilerie din lume, capabil să lanseze proiectile la o distanță de până la 50 de kilometri.

Apărarea aeriană a Ucrainei a interceptat joi seară două rachete rusești lansate spre regiunea Odesa, au anunțat oficiali ucraineni, citați de CNN.

Comandamentul aerian de sud al Ucrainei a precizat că „forțele de apărare aeriană au doborât două rachete ghidate aer-sol Kh-59 trase de avioane de vânătoare rusești Su-35 din Marea Neagră în regiunea Odesa”.

Este pentru a doua oară în această săptămână când rachete Kh-59 au fost lansate spre regiunea din sudul Ucrainei.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că instituția pe care o conduce a renunțat la inițiativa de stabilire a unei zone demilitarizate în jurul centralei Zaporojie și că acum este vorba despre încetarea ostilităților în apropierea centralei nucleare, relatează Deutsche Welle.

„Suntem conștienți de dificultățile suplimentare pe care le va aduce (crearea unei zone demilitarizate – n.r.), mai ales în regiunea de ostilități active. Va fi extrem de dificil să se desfășoare procesul de verificare – la mai mult de o milă (peste 1,6 km – n.r.) de zona demilitarizată, teritoriul va fi extrem de militarizat. Prin urmare, nu mai luăm în considerare acest lucru”, a declarat Grossi, adăugând că negocierile pe această temă au durat opt luni.

„Am ajuns la concluzia că problema teritorială, din diverse motive pentru Ucraina, poate fi considerată și ca o legitimare a prezenței rusești”, a explicat Grossi motivele opririi negocierilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE