Atacuri repetate

Aceștia reprezintă vârful excelenței științifice și au o autoritate morală și intelectuală considerabilă. Avertismentul lor nu este unul politic, ci unul bazat pe o înțelegere profundă a modului în care funcționează știința și a condițiilor necesare pentru progresul ei.

De la preluarea mandatului, preşedintele american a tăiat milioane de dolari din finanţarea publică, a atacat libertatea academică a universităţilor şi a supravegheat concedierile în masă ale oamenilor de ştiinţă din organismele federale.

În timpul ceremoniei de decernare a premiilor Nobel pentru ştiinţă, care va avea loc la Stockholm începând de luni, cercetătorii americani ar putea încă să se descurce bine: Statele Unite au mai mulţi laureaţi în domeniul ştiinţelor decât orice altă ţară, datorită investiţiilor pe termen lung în cercetarea fundamentală şi libertatea academică.

Dar acest lucru s-ar putea schimba.

Subvenții uriașe au fost tăiate

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, institutele naţionale de sănătate (NIH), organismele care supraveghează cercetarea medicală în Statele Unite, au eliminat 2.100 de subvenţii pentru cercetare în valoare totală de aproximativ 9,5 miliarde de dolari, precum şi 2,6 miliarde pentru contracte, potrivit bazei de date independente Grant Watch.

Printre proiectele vizate se numără studii privind efectele încălzirii globale asupra sănătăţii, bolii Alzheimer şi cancerului. Vaccinarea se află, de asemenea, în vizorul lui Donald Trump. 

„În prezent, există un sentiment crescând de incertitudine cu privire la dorinţa Statelor Unite de a-şi păstra poziţia de lider în domeniul cercetării”, observă Thomas Perlmann, secretarul general al comitetului care acordă premiul Nobel pentru medicină.

„Nu sunt necesari mulţi ani de reduceri bugetare semnificative pentru a provoca daune ireversibile”, avertizează Perlmann, care este de părere că aceste politici ar putea duce la o fugă a creierelor şi la efecte în cascadă asupra cercetării în alte ţări.

„China este în plină expansiune”

Deşi politicile actualului guvern american afectează în principal cercetarea din Statele Unite, cooperarea internaţională are deja de suferit.  

„Orice reglementare naţionalistă sau şovină a activităţilor universitare împiedică schimbul global de idei şi date”, subliniază biologul. „Cercetarea este, prin natura sa, globală. Cercetătorii au schimbat întotdeauna cunoştinţele şi experienţele lor”.

O retragere a Statelor Unite ar oferi altor naţiuni oportunitatea de a realiza progrese importante. 

„Cercetarea este o bază importantă pentru inovare şi antreprenoriat. Alte ţări ar putea concura mai uşor cu ele”, explică Hans Ellegren.

„China este în plină expansiune”, subliniază el. „Investeste sume incredibile”.

Ar fi „o insultă” să nu i se acorde Premiul Nobel pentru Pace

Donald Trump afirmă că ar fi „o insultă” adusă Statelor Unite să nu i se acorde Premiul Nobel pentru Pace, dar politica sa „America pe primul loc” şi caracterul său controversat îi lasă puţine speranţe.

„Este total de neconceput”, deoarece „în multe privinţe este opus idealurilor pe care le reprezintă premiul Nobel”, estimează Øivind Stenersen, un istoric specialist în acest domeniu, intervievat de AFP.

„Premiul Nobel pentru Pace înseamnă apărarea cooperării multilaterale, de exemplu prin intermediul ONU. (…) Trump reprezintă însă o ruptură cu acest principiu, deoarece urmează propria sa cale, în mod unilateral”, adaugă el.

Preşedintele american se laudă că a încheiat şase sau şapte războaie în tot atâtea luni, un bilanţ pe care experţii îl consideră mult exagerat.

„Comitetul Nobel ar trebui să evalueze dacă au existat exemple clare de succes în acest efort de restabilire a păcii”, subliniază directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), Karim Haggag, pentru AFP.

Ce i-a transmis Macron

Donald Trump nu a ascuns că își dorește Premiul Nobel pentru Pace și și-a legat ambiția direct de războiul din Ucraina, susținând că poate obține un acord care să pună capăt conflictului. Deocamdată însă, un astfel de acord este departe de a fi realizat, iar detaliile privind eventualele concesii sau costuri teritoriale rămân necunoscute.

Președintele american Donald Trump ar putea primi Premiul Nobel pentru Pace doar dacă ar reuși să pună capăt conflictului dintre Israel și palestinienii din Gaza, a afirmat, în urmă cu câteva zile, președintele francez Emmanuel Macron, relatează News.ro și The Times of Israel.

„Văd un lider american mobilizat, care a spus în această dimineață la Adunarea Generală: «Vreau pace, voi rezolva acest conflict». Vrea Premiul Nobel pentru Pace. Însă acest premiu este posibil doar dacă oprește războiul”, a declarat Emmanuel Macron.

Alte războaie „încheiate” de Donald Trump

Președintele american Donald Trump s-a mai lăudat că ar fi pus capăt ostilităților dintre „Aberbaijan” și Albania, menționând însă o țară inexistentă și o alta care nu avea legătură cu conflictul real. În realitate, Trump a mediat un acord de pace între Azerbaidjan și Armenia, ale căror delegații le-a primit la Casa Albă.

Cele două state sunt implicate de decenii în disputa pentru Nagorno-Karabah, teritoriu separatist din Azerbaidjan sprijinit de Armenia.

În 2023, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra regiunii. Trump a făcut afirmația în emisiunea The Mark Levin Show, unde a repetat că ar fi „rezolvat șase sau șapte conflicte” în primele șapte luni de mandat.

„Am rezolvat șase războaie, poate chiar șapte, după cum spun unii, fiindcă este unul despre care nimeni nu vorbește. Am făcut-o și cu Iranul – le-am distrus capacitatea nucleară, pe care ar fi folosit-o imediat împotriva Israelului dacă ar fi putut”, a declarat Donald Trump. După ce a afirmat că disputa dintre India și Pakistan a fost „cel mai ușor de rezolvat”, Trump a trecut la așa-numitul conflict dintre „Aberbaijan” și Albania.

„A fost o luptă de 34–35 de ani. Am discutat cu liderii, i-am cunoscut prin comerț și le-am spus: «Nu veți avea acord comercial dacă continuați să vă războiți. Este nebunie». În cele din urmă, am reușit să pun capăt conflictului. La început, nu voiau nici să stea unul lângă altul, dar după o oră se îmbrățișau și se felicitau. A fost o scenă frumoasă”, a susținut Donald Trump.




Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.