Probioticele sunt adesea o risipă de bani. Încercați acest lucru în schimb
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Industria probioticelor generează miliarde de dolari anual, însă majoritatea celor care le consumă își irosesc banii, susține gastroenterologul american Trisha Pasricha într-un material publicat în The Washington Post. Deși probioticele eliberate fără prescripție medicală sunt promovate intens, dovezile științifice nu susțin pe deplin afirmațiile de marketing.
Cuprins:
Dietă bogată în fibre
„Ca gastroenterolog, rareori recomand pacienților să ia un probiotic, spre surprinderea lor”, explică Pasricha.
Și mai surprinzător pentru ei este faptul că această abordare este susținută de ghidurile bazate pe dovezi: Asociația Americană de Gastroenterologie nu recomandă probioticele pentru majoritatea afecțiunilor digestive.
În schimb, Pasricha sfătuiește pacienții să adopte o dietă bogată în fibre – una dintre cele mai eficiente metode dovedite de a menține un microbiom sănătos și de a îmbunătăți starea generală de sănătate.
O alimentație săracă în fibre poate duce la pierderea unor bacterii esențiale din microbiom, iar unele dintre acestea ar putea să nu mai fie recuperate nici măcar prin creșterea ulterioară a consumului de fibre.
Cu cât dieta este mai diversă, cu atât microbiomul este mai variat și mai sănătos. Prin urmare, este important să includem în alimentație o varietate de plante bogate în fibre, nuci și alimente fermentate.
Probioticele sunt extrem de variate
Oficial, probioticele sunt definite ca microorganisme vii care aduc beneficii sănătății. Totuși, din cele peste 1.000 de studii clinice realizate pe probiotice, rezultatele sunt extrem de variate, deoarece experimentele diferă în ceea ce privește tulpinile bacteriene testate, dozele administrate și indicatorii măsurați.
Unele cercetări iau în calcul microbiomul gazdei, în timp ce altele se concentrează doar pe simptome. Această diversitate duce la un peisaj științific confuz, cu rezultate atât pozitive, cât și negative.
Chiar și meta-analizele care agregă aceste studii arată concluzii inconsistente. În plus, deoarece Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) nu clasifică probioticele ca medicamente, acestea nu sunt supuse unor teste riguroase precum tratamentele farmaceutice.
Aceeași problemă apare și în cazul produselor de îngrijire a pielii și altor suplimente, care nu sunt reglementate strict de FDA.
Potențial uriaș
Interesul pentru microbiom a crescut la începutul anilor 2000, când cercetătorii au realizat cât de multe bacterii benefice trăiesc în intestinele noastre. Ulterior, Human Microbiome Project a fost lansat pentru a studia rolul acestor bacterii în sănătate și boli.
În teorie, modificarea microbiomului prin introducerea de microorganisme vii ar putea avea beneficii, însă punerea acestui concept în practică s-a dovedit complicată. Probioticele și alte metode de influențare a microbiomului, precum transplantul fecal, au un potențial uriaș, dar cercetarea este încă în desfășurare.
Fiecare persoană are un microbiom unic, influențat de istoricul medical și alimentație. De aceea, este necesară o cercetare mai aprofundată pentru a personaliza tratamentele.
Dezinformarea, larg răspândită
În prezent, însă, industria probioticelor a evoluat mai rapid decât știința, iar acest decalaj este bine cunoscut de experții în microbiom. O strategie de marketing frecvent utilizată este să generalizeze beneficiile unui probiotic, sugerând că toate produsele din această categorie oferă aceleași avantaje.
Pe rețelele sociale, dezinformarea despre probiotice este larg răspândită. Un studiu din 2023, care a analizat 100 de videoclipuri YouTube pe această temă, a constatat că 95% dintre ele promovau probioticele, iar majoritatea conținutului era creat de amatori, nu de experți.
Un alt studiu din 2021 a arătat că discuțiile despre probiotice pe X (fostul Twitter) erau dominate de reclame și promoții comerciale, nu de oameni de știință sau specialiști.
Când se pot lua probiotice?
Există, totuși, câteva situații specifice în care ghidurile clinice susțin utilizarea probioticelor la adulți:
- Pentru a reduce riscul de infecție cu Clostridium difficile, o bacterie care provoacă diaree severă, atunci când se administrează antibiotice.
- Pentru pacienții cu boală inflamatorie intestinală care au suferit o intervenție chirurgicală și dezvoltă pouchită.
Chiar și în aceste cazuri, ghidurile nu oferă o recomandare fermă, iar calitatea dovezilor este considerată „scăzută” sau „foarte scăzută”.
Unii pacienți susțin că se simt mai bine după ce au luat probiotice, iar experiențele personale sunt valabile. În astfel de situații, Pasricha îi încurajează să continue, mai ales dacă aleg produse de la companii verificate de terți.
Cu toate acestea, mulți oameni încep să ia probiotice pentru probleme precum balonarea sau durerile abdominale, cheltuind sute de dolari fără să vadă îmbunătățiri. În astfel de cazuri, este important să reevaluăm dovezile științifice înainte de a continua tratamentul.
