Protestul a început sâmbătă dimineață, în fața Ministerului de Interne. De acolo, sindicaliștii au pornit în marș spre Piața Victoriei, iar în fața Guvernului s-au strâns circa 7.000 de protestatari, nemulţumiţi de salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi de impactul modificărilor fiscale asupra unor sectoare bugetare. Protestatarii au scandat „Demisia”, „Tudorel, nici nu știi cât de mic începi să fii”, „Tudorel, sluga model” și „PSD, ciuma roșie”.
Protestul nu a rămas fără ecou, iar Ministerul de Interne a reacționat și a făcut o serie de precizări în legătura cu salariile din Poliție. Astfel, MAI transmite, într-un comunicat, că cel mai mic salariu net din Poliție (al unui agent debutant) a crescut de la 1.373 în decembrie 2016, la 1.776 în ianuarie 2018, la care se adaugă norma de hrană de 990 lei și norma de echipament de 250 de lei și alte sporuri, după caz.
Mai departe, MAI a precizat că ofițerii de poliție, fără funcție de conducere au salariile nete între 1.909 lei și 6.777 lei, la care se adaugă norma de hrană de 990 lei și norma de echipament de 250 de lei și alte sporuri, după caz. Ofițerii cu funcții de conducere au salariile nete între 2.600 și 11.000 de lei (în cazul chestorilor), la care se adaugă norma de hrană de 990 lei și norma de echipament de 250 de lei și alte sporuri, după caz.
MAI a mai precizat că, din aprilie, polițiștilor li se vor plăti orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii, această măsură fiind luată, cu caracter de excepție, numai pentru angajații MAI, în condițiile în care, din anul 2009, plata orelor suplimentare a fost sistată pentru întreg sistemul bugetar.
Preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă, a declarat vineri, 23 mrtie, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres, că poliţiştii au două solicitări, anume o salarizare echitabilă şi condiţii de lucru mai bune.
„Ar fi vorba despre o salarizare echitabilă şi condiţii de lucru mai bune. Ce înţelegem noi prin salarizare echitabilă, niciodată nu am cerut nimic în plus, cerem doar să ne fie aplicată legea, adică anexa 6, anexa 8, din Legea 153, să fie aplicată şi în sistemul de apărare, siguranţă şi ordine publică. Anexa 6 face trimitere la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale, SRI, STS, SPP”, a spus Coarnă.
De asemenea, liderul sindical a vorbit şi despre deficitul de personal
„Avem şi probleme de personal în MAI, de 27-30.000 de funcţii. Gândiţi-vă că acest deficit de personal nu poate fi compensat decât prin muncă suplimentară, muncă suplimentară care până de curând nu a fost plătită, era obligatorie, dar în condiţiile în care avem acest deficit fantastic de mare de personal, imaginaţi-vă că în fapt managerii erau puşi în faţa lucrului bine făcut şi nu puteau să acorde liberul de drept în natură, pentru că nu existau oameni la schimb care să asigure continuitatea pentru că serviciul nostru, poliţienesc, din penitenciare, este un serviciu cu caracter continuu, nu se întrerupe, nu putem să închidem penitenciarul şi nici secţiile de poliţie, ca şi spitalele, de altfel. Sunt câteva instituţii în ţara aceasta care funcţionează cu caracter continuu, iar sigur, acei oameni trebuie să primească nişte bonusuri, munca de noapte trebuie recompensată. Nu oricine poate să lucreze în acele condiţii. Unii dintre noi nici nu vor să lucreze în astfel de condiţii, lucru ce ne duce în continuare la acţiuni de protest”, a spus preşedintele SNPPC.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANPC), Sorin Dumitraşcu, a declarat că paznicii au început deja protestele încă din luna august.
„Am început deja protestele, ne străduim de mult să convingem Guvernul că avem o problemă cu ceea ce înseamnă condiţii de muncă în penitenciare. Deja avem o lege care stabileşte că în penitenciare condiţiile sunt improprii, doar că de asta nu beneficiază şi angajaţii din penitenciare, deci asta ar fi principala noastră revendicare, iar din acest motiv protestăm, am început încă din august anul trecut, continuăm. Guvernul a cerut răgaz să rezolve din probleme, s-a folosit de acest răgaz, făcând nimic. Principalele probleme sunt legate, în ceea ce priveşte condiţia de muncă în penitenciar, sunt legate de starea fizică a penitenciarelor, deşi toţi politicienii puterii s-au arătat îngrijoraţi anul trecut de starea jalnică a penitenciarelor”, a spus Dumitraşcu.
De asemenea, acesta a mai adăugat că investiţiile în penitenciare s-au redus la jumătate.
„Noi cerem un plan serios de investiţii şi pe cineva care să fie în stare să îl aplice. Ne aşteptăm ca în fiecare an să se facă câte ceva, nu să se reducă bugetul la jumătate. O altă problemă este legată de numărul mare de ore suplimentare nerecuperate. Recent, la cererea noastră, Parlamentul a verificat cadrul legislativ şi se pot plăti orele suplimentare într-un anumit cuantum, nesatisfăcător, dar este un pas, dar în ceea ce ne priveşte rămâne însă problema milionului de ore suplimentare nerecuperate. De asemenea, nu excludem să depunem plângere penală împotriva Ministrului Justiţiei şi a şefilor din ANP, care girează acest furt, că este un furt, 1 milion de ore suplimentare înseamnă bani, iar 1 milion de ore suplimentare înseamnă foarte multe vieţi de oameni petrecute în penitenciar. De asemenea, problema deficitului de personal rămâne, ANP recunoaşte că avem un deficit de aproape 4.000 de posturi faţă de statele aprobate şi suntem la undeva la 8.000 de posturi faţă de standard, standarde care au fost numite tot de către ANP, nu este o invenţie sindicală”, a mai spus preşedintele FSANP.
Sâmbătă, 24 martie, începând cu ora 9:00, membrii de sindicat din cadrul SNPPC, FSANP şi Federaţia Sindicatelor Medicilor Anatomo-Patologi, vor protesta în faţa Ministerului de Interne, urmând să meargă, în marş, spre Piaţa Victoriei, unde vor protesta până la ora 16:00.
Sindicaliștii din penitenciare vor să-l dea în judecată pe ministrul Justiției, Tudorel Toader. Acțiunea în instanță vizează cele un milion de ore suplimentare neplătite evaluate la 20.000.000 de lei.
În schimb, România nu are bani de penitenciare, dar vrea să dea un miliard de euro pe Cartierul Justiției.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro