ANALIZĂ | România nu are bani de penitenciare, dar vrea să dea un miliard de euro pe Cartierul Justiției
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România nu are la dispoziție cele 280 de milioane de euro necesare construirii a două penitenciare la standarde CEDO, astfel încât criminalii, violatorii și corupții să nu mai fie eliberați timpuriu din cauza aglomerării din închisori, dar e pe cale să dea un miliard de euro pe Cartierul Justiției, arată o analiză Libertatea.
Cuprins:
România s-a confruntat anul trecut cu problema condițiilor din penitenciare, ca efect al deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Ca urmare a legii recursului compensatoriu, mai mulți condamnați au fost eliberați înainte de ispășirea pedepselor, fix din cauza condițiilor vitrege de încarcerare, unii dintre aceștia încălcând legea imediat după ieșirea din închisoare.
Drept urmare, autoritățile au anunțat că România vrea să acceseze fonduri pentru construirea de penitenciare.
Două penitenciare costă 280 de milioane de euro
În data de 6 decembrie 2017, Guvernul a aprobat un memorandum pentru construirea a două penitenciare de câte o mie de locuri, în județele Prahova și Buzău, ”printr-un proiect finanţat din fonduri externe rambursabile”.
Marius Vulpe, fost director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), anunţa în trecut că un penitenciar de 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro şi că este nevoie de 8 astfel de penitenciare pentru a îndeplini cerințele CEDO. Potrivit acestuia, sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000-8.500 de locuri de cazare.
Astfel, ar fi nevoie în total de 1,12 miliarde de euro pentru construirea celor 8 penitenciare.
De altfel, situația penitenciarelor este atât de gravă încât angajații sunt la un pas de a face grevă și cer, la rândul lor, condiții mai bune și pentru ei, nu doar pentru pușcăriași.
Cartierul Justiției, proiect de un miliard de euro
Ei bine, în condițiile în care România face cele două penitenciare din împrumuturi, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost în Japonia pentru a promova un alt proiect. Este vorba de ”Cartierul Justiției”, un proiect megalomanic care ar costa un miliard de euro.
Tudorel Toader s-a referit la acesta în discursul de joi seara, când toată țara aștepta înfrigurată decizia despre soarta Laurei Codruța Kovesi, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Inițial, proiectul a fost anunțat în 2014 de către Robert Cazanciuc, ministrul de atunci al Justiției, și reluat în 2017 de către Cabinetul Grindeanu.
Conform acestui proiect, pe un teren de pe Bulevardul Unirii din Capitală trebuia să fie construit Cartierul pentru Justiţie, unde să aibă sediile Curtea de Apel Bucureşti, judecătoriile sectoarelor 2 şi 5, Parchetul Tribunalului Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional al Magistraturii și Inspecţia Judiciară.
Proiectul, estimat atunci la 270 de milioane de euro, avea ca sursă de finanţare bugetul Ministerului Dezvoltării, condus la acel moment de Liviu Dragnea, iar lucrările trebuiau începute în 2015 şi finalizate în cinci ani.
Între timp, mai mulți foști proprietari și-au revendicat terenurile și au fost împroprietăriți în zonă.
Mega-afacere imobiliară
Între timp, valoarea proiectului a crescut ca Făt-Frumos din poveste. Terenul este celebra porțiune de lângă Biblioteca Națională, un proiect megaloman al lui Nicolae Ceaușescu, care dorea să facă acolo centrul cultural ”Cântarea României”.
În anii 2006-2008 autoritățile avansau ideea realizării unui mall pe terenul respectiv, cu parcare sub Dâmbovița, iar proiectul se numea Esplanada. Ba chiar guvernul Tăriceanu a încheiat un parteneriat public-privat cu societatea maghiară Trigranit Development, care urma să dezvolte o investiție „strategică” de un miliard de euro. Dar a venit criza, iar imobiliarele au intrat la apă.
Ulterior, fostul primar Sorin Oprescu spunea că vrea să ridice pe terenul respectiv un ”mall cultural”, cu o sală de spectacole, birouri, magazine şi locuinţe.
Între timp, autoritățile au anunțat alte planuri pentru terenul cu pricina.
Consiliul General al Capitalei a solicitat anul trecut Guvernului trecerea terenului amintit din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Dezvoltării în domeniul public al municipiului București.
Suprafața totală ar urma să fie 11 hectare. Fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc a afirmat că proiectul ar costa în total un miliard de euro, iar Banca Mondială s-ar fi arătat interesată în a oferi finanțare.
”Noi i-am spus Cartierul de justiţie şi el aşa a rămas în spaţiul public, dar din cele 11 hectare, doar 4 sunt pentru justiţie, restul sunt pentru altceva. Banca Mondială s-a arătat foarte interesată de a finanţa acest proiect pe un concept de regenerare urbană care ar depăşi în total 1 miliard de euro! Numai ansamblul pentru justiție era evaluat la câteva sute de milioane de euro. Cel puţin 200 de milioane de euro pentru clădirile Cartierului de Justiţie (...)”, a declarat Cazanciuc, potrivit cotidianului Adevărul.
Toader le-a prezentat cartierul japonezilor
Tudorel Toader le-a prezentat proiectul Cartierului Justiției oficialilor japonezi în vizita sa de acum câteva zile.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, Tudorel Toader şi secretarul de stat Marieta Safta au participat în data 13 februarie, la lucrările conferinţei cu tema ”Aprofundare tehnică în domeniul regenerării urbane”, organizată de Centrul de Instruire pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale din Tokyo, în colaborare cu Guvernul Japoniei şi cu oraşele Yokohama şi Kawasaki.
”În acest cadru, Ministerul Justiţiei a prezentat, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Municipiului Bucureşti, proiectul 'Cartierul pentru Justiţie'. Astfel, a fost abordată problematica infrastructurii sistemului judiciar şi situaţia specială a Capitalei din această perspectivă, conceptul 'Cartierului pentru Justiţie', principalele provocări cu care se confruntă autorităţile implicate şi schimbările urmărite prin realizarea proiectului. Conferinţa a reprezentat o oportunitate deosebită pentru promovarea proiectului 'Cartierul pentru Justiţie' şi identificarea soluţiilor în vederea realizării acestuia”, a explicat MJ.
Programul de guvernare
Proiectul apare tangențial și în programul de Guvernare 2018-2020, în baza căruia Cabinetul Viorica Dăncilă a primit votul de învestitură.
Iată ce spune documentul coaliției PSD-ALDE:
”Consolidarea capacității ICCJ de a-și îndeplini rolul constituțional de unificator al practicii judiciare prin asigurarea resurselor materiale și umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District - Cartierul de Justiție, precum și degrevarea ICCJ de competențe ce încarcă nejustificat activitatea instanței supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituției și conduc la numeroase amânări în soluționarea cauzelor”.
Citește și:
EXCLUSIV | Modernizarea Fiscului a rămas în aer. Programul cu Banca Mondială a fost stopat. Ce spun reprezentanții ANAF
