România la 10 ani de UE. Frumosul blestem al frăției europene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Au trecut primii 10 ani de când suntem în marea frăție europeană ai celor 28, și cu toate acestea, România nu face decât să fie sora mai săracă și mai urâtă din această mare familie. Cei drept, intrarea în UE a venit cu o paletă de beneficii, dar totodată, ne-a transformat și într-o țară destul de vulnerabilă.
Românii au profitat de deschiderea granițelor și au plecat în alte state pentru a-și căuta un rost. Așa se face că dacă la 1 ianuarie 2007, țara noastră avea o populație de peste 21.5 milioane de rezidenți, în acest an, ea a ajuns să scadă până sub 20 de milioane. De la o decadă la alta, România a pierdut o bună parte din populația activă, gândidu-ne că imediat după Revoluție, număram mai bine de 32,2 milioane de suflete.
Cum au evoluat salariile și pensiile
Dacă vorbim de cât câștiga un român înainte ca țara noastră să intre în UE, salariul mediu net era în decembrie 2006, de 1.099 de lei, iar în decembrie 2007, atinsese cota de 1.266 de lei, ca acum, la 10 ani diferență, acesta să ajungă la aproape 2.100 de lei.
Și pensiile au crescut destul de mult în ultimii 10 ani, astfel că, românii care erau pensionari în 2007 aveau o pensie medie de 389 de lei, iar la finele lui 2015 ajunsese la 893 de lei. Creșterea pe care pensia a înregistrat-o în ultima decadă este de aproape 125%.
La nivelul anului 2006, România avea o forță de muncă de 9,313 milioane de persoane, dintre acestea 66,2% erau angajați, 1,6% se trecuseră în „catastifele naționale” drept patroni, iar 19% dintre români se laudau cu faptul că sunt lucrători pe cont propriu, în timp ce 13,1% s-au declarat lucrători familiali neremunerați. Imediat după ce am intrat în UE, populația ocupată din România a mai crescut cu 40.000 de români.
Cu toate că și salariul și pensia au crescut, puterea de cumpărare nu este la fel de mare, iar acest lucru se vede în traiul românilor, mai ales al bătrânilor care o duc tot mai greu de la un an la altul.
Cotațiile euro/leu și dolar/leu
În momentul în care am aderat la blocul comunitar, leul a început să se întărească în fața principalelor monede, precum euro și dolarul, dar doar în 2007, asta dacă ne uităm la mediile anuale. Astfel că, în 2006, România a înregistrat un curs mediu la euro de 3,5245 de lei, iar în 2007 a ajuns la 3,3373 de lei, ca în 2015, acesta să ajungă la 4,4450 de lei, cu probabilitatea ca în 2016, media să fie de 4,5 lei.
Și față de dolar, moneda națională a avut același itinerariu. În urmă cu 10 ani, dolarul american valora 2,8090 de lei, iar un an mai târziu acesta se întărise până la o medie de 2,4383 de lei. În 2015, media cursului depășise 4,14 lei, iar pentru 2017, unii analiști economici spun că sunt șanse foarte mari ca dolarul să ajungă la nivelul euro.
România a devenit piața de desfacere pentru UE
Odată venirea liberului comerț, producătorii români au avut extrem de mult de suferit pentru că piața noastră a fost invadată de produse străine mult mai ieftine decât ceea ce aveam noi la ora aceea pe piață. Mai mult, unele state precum Polonia au știut să-și susțină financiar producătorii, chiar și cu fonduri europene, pentru a exporta. Așa se face că în ultimii ani, am avut de a face cu un declin al produselor naturale din România, care au fost încet, dar sigur, înlocuite cu mere din Cehia sau Polonia, usturoi din China, roșii din Belgia și Franța, pepeni din Grecia și Turcia, cartofi din Italia și multe alte astfel de produse. Ba mai mult, până și pâinea am ajuns să o aducem congelată din alte țări, în condițiile în care, încă mai trăim de pe urma mitului – România, grânarul Europei.
La capitolul comerț internațional, România importa mult mai mult decât exporta. Astfel că, în 2006, exporturile noastre totalizau 25,85 de miliarde de euro, iar importurile ajungeau la 40,75 de miliarde de euro. Ca și acum, grosul comerțului în făceam cu Uniunea Europeană (UE-25), două treimi din exporturi mergând spre țările care aveau să ne ajungă partenere, de aici venind și aproape 63% din importuri.
Imediat după ce țara noastră a ajuns membră UE a și devenit piață de desfacere pentru restul țărilor mai dezvoltate, astfel că importurile au sărit de la un an la altul cu aproape un miliard de euro pe lună, ajungând ca pe întreg anul 2007 să importăm 51,3 miliarde de euro, în timp ce exporturile nu au crescut decât cu aproape 4 miliarde, până la 29,55 miliarde. Datorită facilităților fiscale oferite, procentul exporturilor în UE a crescut semnificativ, astfel că aproape 75% dintre exporturi s-au îndreptat către țările din UE.
La 10 ani de UE, țara noastră a ajuns să aibă un deficit al balenței comerciale de 10 miliarde de euro, astfel că în 2015, importam de 70 de miliarde de euro și exportam de aproape 61 miliarde de euro.
Dacă ne uităm la cum a evoluat PIB-ul României, vom vedea că în 2006, acesta ajungea la 410 miliarde de lei, în timp ce la finele lui 2015 depășise cota de 710 miliarde de lei.
Exodul și concediile românilor
Anul 2007 a însemnat pentru România și deschiderea granițelor către alte 25 de state, la acea vreme, iar acest lucru s-a văzut foarte bine în numărul de plecări înternaționale, dar și în veniri. Astfel că dacă în 2006, aveam 6 milioane de intrări în toate punctele de frontieră ale României și 8,9 milioane de ieșiri, la un an de la aderarea în blocul comunitar, numărul a crescut la 7,7 milioane de intrări și aproape 11 milioane de ieșiri. Acesta a fost momentul în care a început să se producă exodul românilor, cel puțin grosul lui. Un an mai târziu, ieșirile au sărit de 13 milioane, iar de atunci se ențin în jurul a 10-11 milioane anual.
„România a cunoscut cea mai puternică dezvoltare a turismului după aderarea la Uniunea Europeană. Şi aici mă refer atât la incoming, deci la turismul receptor, primirea turiştilor străini, cât şi la outgoing – turismul emiţător. Turismul de outgoing a „explodat” imediat după 1 ianuarie, o dată cu dreptul cetăţenilor români de a călători liber, în spaţiul UE, doar pe baza actului de identitate. Au crescut mult cererile pentru city break-uri sau sejururi în state ale UE, precum Spania, Italia, Austria, Marea Britanie etc”, ne-a declarat Traian Bădulescu, consultant în turism.
Pe de altă parte, alte ţări non UE au eliminat vizele sau au facilitat obţinerea lor, datorită noii calităţi a României, ca membru UE. Nu în ultimul rând, România a avut acces la fondurile europene, care au sprijinit, direct sau indirect, turismul. Prin accesarea de fonduri europene au fost renovate hoteluri, au fost calificaţi oameni, au fost amenajate pârtii de ski, au fost restaurate centre istorice ale unor oraşe cu potenţial turistic, au fost modernizate aeroporturi iar turismul românesc a avut, la un moment dat, un fond de promovare foarte mare, dedicate creării brandului turistic al României.
Fondurile europene
Una din multe părți bune legate de aderarea la UE a fost legată de fondurile europene. Din păcate, deși am avut la dispoziție zeci de miliarde de euro, autoritpțile române au creat un sistem birocratic atât de complicat că mai mult au pus bețe în roate micilor afaceri care doreau să se dezvolte cu bani europeni. Așa se face că în primul an în familia UE, România a încasat 1,61 miliarde de euro și a avut de făcut plăți de 1,43 miliarde de euro. Pe parcursul primei etape de fonduri europene, 2007 – 2013, aceste cifre s-au îmbunătățit dar nu atât de mult încât să convingem autoritățile europene că putem atrage mai mult.
Ca o comparație, în următoare etapă, 2014 – 2020, Polonia atrăsese deja toate fondurile europene destinate acestei perioade, încă dinaintea terminării primului an, iar România încă nu reușise să creeze niște programe și normele pentru ele în atragerea de fonduri. Iată ce se nota într-un din rapoartele anuale ale INS: „O rată scăzută de absorbţie a banilor europeni împreună cu încetinirea investiţiilor străine ar putea lăsa economia reală fără resurse de finanţare. România ar putea fi în perioada 2014-2020 unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, în special fondurile pentru agricultură, pe care Comisia Europeană intenţionează să le mărească substanţial pentru regiunile sărace”.
Cu toate acestea, pentru că sărăcia a făcut parte din viața rurală a românului, agricultura a devenit o parte vulnerabilă a economiei, astfel că, în ultimii ani, țara noastră a ajuns să vândă străinilor aproape 3 milioane de hectare de pâmânt.
România în UE
Din păcate pentru noi, tot în acești 10 ani, țara noastră are cea mai mare rată din UE la mortalitatea infantilă. Astfel că la nivelul anului 2014, România avea o mortalitate infantilă de 8,4 copiii la mia de nou născuți, iar media europeană este undeva la 3,6 la mia de nou născuți.
La 10 ani de la aderare, România este țara cu aproape cea mai mică durată a vieții având o medie de 78,9 ani, în timp ce media europeană este de 83,7 ani, potrivit Eurostat. Aici, în depășim doar pe frații noștri bulgari care au o medie a duratei vieții de 78 de ani. Și că tot s-a implinit decada, bulgarii și-au stabilit o țintă realistă când au fost întrebați ce își propun în UE. Dacă românii își doreau să fie în topul popoarelor ca performanțe, bulgarii prin aleșii lor și-au stabilit o singură țintă: să depășească România.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
