Liderul de la Kiev a reiterat că nu va recunoaște ocupația rusă în Ucraina, chiar dacă conflictul în curs se va încheia pe actuala linie a frontului. Cu toate acestea, în cazul aderării Ucrainei la NATO, articolul V (un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor) ar trebui să se aplice doar pentru partea care nu este ocupată de armata rusă.
„Ucraina nu poate fi invitată parțial în NATO. Aceasta ar însemna o recunoaștere automată (…) că alte teritorii nu sunt ucrainene. Prin urmare, Ucraina nu va merge niciodată spre așa ceva. Dacă ar veni o invitație, atunci ar trebui pentru toate teritoriile”, a declarat Zelenski.
„Dar înțelegem că articolul 5, în cazul în care devenim membri NATO, nu poate funcționa pe timp de război în întreaga Ucraină, deoarece țările sunt împotriva riscurilor de a fi atrase la război”, a adăugat el.
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a trimis o scrisoare către omologii săi din NATO în care îi îndeamnă să adreseze țării sale invitaţia de a se alătura alianţei occidentale de apărare cu ocazia reuniunii ce va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles.
Ulterior, Volodimir Zelenski a declarat pentru Sky News că este dispus la un acord de încetare a focului dacă teritoriul ucrainean neocupat de Rusia va fi inclus „sub umbrela NATO”, permițându-i astfel să negocieze restituirea teritoriilor ocupate mai târziu, pe cale diplomatică.
Pe de altă parte, Zelenski a insistat că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi garanţii de securitate din partea NATO înainte de posibile negocieri cu Rusia, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele Zelenski a făcut aceste declaraţii după o întâlnire cu noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi cu noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, ambii aflaţi într-o vizită simbolică de sprijin la Kiev în prima zi a mandatului lor, notează AFP.
Această vizită are loc într-un moment în care tensiunile sunt maxime între Moscova şi Occident, după loviturile Ucrainei cu rachete americane şi britanice pe teritoriul Rusiei şi tragerea unei rachete hipersonice experimentale de către Rusia, care a şi ameninţat nuclear.
„Invitarea Ucrainei în NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră. Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (…) agenda întâlnirii cu asasinii”, a subliniat președintele ucrainean.
La rândul său, noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că vizita sa la Kiev este „un mesaj clar”. „Suntem alături de Ucraina şi continuăm să îi oferim tot sprijinul nostru”, a precizat el.
„Situaţia din Ucraina este foarte, foarte gravă, dar este clar că are, de asemenea, un cost foarte mare pentru Rusia”, a declarat la rândul ei Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei și cunoscută pentru a fi susţinătoarea unei linii dure împotriva regimului de la Moscova.
Kaja Kallas a afirmat și ea că „cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO”.
Diplomaţii occidentali susţin însă că există puţine şanse ca NATO să acorde Ucrainei statutul de membru în curând, având în vedere opoziţia unui număr mare de ţări care se tem să fie atrase într-un război direct cu Rusia.
Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!