România și pericolul „spiralei morții”. Lumea a intrat în era dominației fiscale, iar țările cu cea mai mare datorie sunt cele mai expuse
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Investitorii avertizează asupra unei „noi ere de dominație fiscală” pe piețele globale, potrivit unui articol recent publicat de Financial Times. Această situație este cauzată de combinația dintre nivelurile record ale datoriei guvernamentale și costurile crescânde ale împrumuturilor.
Cuprins:
- Guvernele pun presiune pe bănci
- Costurile împrumuturilor pe termen lung
- Îngrijorări legate de presiunile politice
- Împrumuturile țărilor cu venituri ridicate vor ajunge la 17 trilioane de dolari în acest an
- Teamă că guvernele vor trece la datorii pe termen scurt
- România începe din 29 octombrie rambursarea împrumuturilor din ultimii 10 ani
- Deficitul bugetar al României va rămâne printre cele mai mari
- Riscurile de recesiune pentru România au crescut
Guvernele pun presiune pe bănci
În Statele Unite, președintele Donald Trump a îndemnat Rezerva Federală să reducă drastic ratele dobânzilor pentru a economisi miliarde de dolari pentru datorie. Însă presiuni similare se observă și în alte țări precum Marea Britanie și Japonia.
Kenneth Rogoff, profesor la Harvard și fost economist-șef al FMI, afirmă că această situație „creează stimulente politice enorme pentru guvernele din întreaga lume de a pune presiune asupra băncilor centrale pentru a reduce ratele”.
Costurile împrumuturilor pe termen lung
În SUA, analiștii remarcă o discrepanță între ratele pe termen scurt - influențate în mare parte de politica băncii centrale - și costurile împrumuturilor pe termen lung, determinate mai mult de piață.
Această diferență reflectă parțial îngrijorările că politica monetară va fi menținută mai relaxată decât ar fi necesar pentru a controla prețurile de consum.
În Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe termen lung sunt deosebit de ridicate. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani a atins 5,6%, aproape de cel mai înalt nivel din ultimul sfert de secol.
Îngrijorări legate de presiunile politice
Analiștii de la Capital Economics au evidențiat reacția pieței la cele mai recente date privind inflația din SUA. În timp ce randamentele obligațiunilor pe 2 ani au scăzut, cele pe 30 de ani au crescut, o reacție neobișnuită care sugerează îngrijorări legate de presiunile politice asupra Rezervei Federale.
Thierry Wizman, strateg la Macquarie Group, a remarcat semne ale unui „comerț de captură fiscală”, referindu-se la faptul că piețele futures anticipează cinci reduceri ale ratei dobânzii până la sfârșitul anului viitor, în ciuda îmbunătățirii previziunilor economice.
Împrumuturile țărilor cu venituri ridicate vor ajunge la 17 trilioane de dolari în acest an
Conform OCDE, se estimează că împrumuturile suverane ale țărilor cu venituri ridicate vor atinge un record de 17 trilioane de dolari în acest an, comparativ cu 16 trilioane în 2024 și 14 trilioane în 2023.
Băncile centrale din țările dezvoltate încă încearcă să-și normalizeze politicile monetare și bilanțurile după ani de relaxare cantitativă. Însă eforturile de a reduce bilanțurile prin vânzarea de obligațiuni pot duce la creșterea randamentelor și a costurilor datoriei guvernamentale.
Investitorii urmăresc îndeaproape Banca Angliei pentru a vedea dacă își va reduce semnificativ programul de vânzări de obligațiuni - așa-numita înăsprire cantitativă - la decizia programată pentru luna viitoare.
Mahmood Pradhan de la Amundi Asset Management consideră că „banca va rezista presiunilor dominației fiscale”.
Chiar și în Germania, cunoscută pentru bugetele sale echilibrate, costurile împrumuturilor pe 30 de ani au crescut la peste 3%, cel mai ridicat nivel din 2011, în mare parte din cauza planurilor noului guvern de la Berlin de a crește împrumuturile pentru a spori cheltuielile pentru apărare.
Teamă că guvernele vor trece la datorii pe termen scurt
Unii economiști se tem că aceste tendințe vor încuraja guvernele să treacă de la datoria pe termen lung la cea pe termen scurt, expunând țările mai mult la fluctuațiile ratelor dobânzilor.
Matthew Morgan de la Jupiter Asset Management afirmă că „volatilitatea face mai dificilă deținerea capătului lung al curbei randamentelor și, prin urmare, mai dificilă emiterea acolo”.
Țările cu cea mai mare datorie ca pondere în PIB pot fi cele mai expuse. Investitorul Ray Dalio a avertizat asupra unei „spirale a morții datoriei” într-un scenariu extrem în care guvernele sunt forțate să se împrumute mai mult pentru a acoperi costurile dobânzilor în creștere.
Dalio a adăugat că astfel de preocupări ar putea reduce valoarea „valutelor majore de rezervă” - precum dolarul și euro - în raport cu aurul, care a atins un nivel record în acest an.
Dacă randamentele obligațiunilor „devin prea mari, băncile centrale vor trebui să intervină din nou, să tipărească bani și să cumpere [obligațiuni] pentru a încerca să mențină ratele la un nivel scăzut, ceea ce va reduce valoarea banilor”, a spus el într-un interviu.
Economiile emergente cu un nivel ridicat al datoriilor în valută sunt afectate de datoriile valutare, iar dominația fiscală determină băncile centrale ale acestora să urmeze politici de stabilizare a cursului de schimb.
România începe din 29 octombrie rambursarea împrumuturilor din ultimii 10 ani
Statul român începe din 29 octombrie 2025 rambursarea împrumuturilor externe luate în ultimii zece ani, într-un context bugetar deja tensionat de un deficit greu de controlat. Prima plată: 1,97 miliarde euro, dintr-un eurobond emis în 2015, cu dobânzi de 540 milioane euro deja achitate.
În 2026 ajung la scadenţă alte trei împrumuturi externe, în valoare totală de 4,3 miliarde de euro. Emise între 2016 şi 2018, când dobânzile erau încă jos, ele trebuie rambursate acum într-un context bugetar fragil. Iar acestea sunt doar datoriile externe — fără a lua în calcul împrumuturile în lei, care sunt de câteva ori mai mari, potrivit Ziarul Financiar.
„Orice emisiune aflată la scadenţă reprezintă o cheltuială pentru bugetul de stat“, spune Marius Matei, profesor univeristar la Academia de Studii Economice.
„Plăţile pentru scadenţele din 2025 (cu dobânzile -n.red) au fost prinse deja în bugetul pe acest an, însă pe viitor, pentru plata dobânzilor şi a principalului din alte emisiuni scadente, guvernul va trebui să se împrumute în continuare, la dobânzi din ce în ce mai mari dacă finanţele publice nu sunt puse în parametri corespunzători şi dacă evaluarea agenţiilor de rating nu va fi favorabilă“.
Deficitul bugetar al României va rămâne printre cele mai mari
Fitch a menținut statutul de credit de grad investițional al României, păstrând ratingul „BBB-” după ce noul guvern a impus măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, dar perspectivele au rămas „negative” din cauza presiunilor financiare persistente, potrivit Reuters.
Alegerile prezidențiale repetate la începutul acestui an l-au adus la putere pe Nicușor Dan în luna mai, după cea mai gravă criză politică a țării din ultimele decenii. Noul guvern de coaliție a impus recent o serie de creșteri de impozite și măsuri de cheltuieli, vizând reducerea celui mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene.
„Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative”, a declarat Fitch.
Cabinetul de două luni al prim-ministrului Ilie Bolojan se confruntă deja cu un impas privind reducerile planificate ale cheltuielilor de stat și ale locurilor de muncă din administrația publică. Cel mai mare partid al guvernului său, PSD, s-a retras din ședințele coaliției.
PSD, fără de care nu se poate susține o majoritate guvernamentală, se opune reducerilor proiectelor de investiții finanțate de UE și unei scheme controversate de investiții de la bugetul de stat pentru administrațiile locale.
Riscurile de recesiune pentru România au crescut
Fitch a declarat că estimează că deficitul bugetar al României va rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Bureau”, chiar dacă va scădea de la 9,3% din producție de anul trecut la o prognoză de 7,4% în acest an și 6,3% în 2026, anunța Reuters.
„Consolidarea fiscală va atenua doar presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul inițial foarte mare”, a adăugat aceasta.
Banca centrală, prim-ministrul și ministrul finanțelor au avertizat cu toții la începutul acestei săptămâni că riscurile de recesiune au crescut. Fitch anticipează o creștere de 0,7% în acest an.
La fel ca Fitch, Standard & Poor's și Moody's acordă România pe ultima treaptă a ratingului de investiții, cu o perspectivă „negativă”.
S&P a confirmat ratingul de credit suveran al României într-o revizuire neprogramată a ratingurilor în iulie, dar a avertizat că reducerile de cheltuieli iminente vor testa stabilitatea cabinetului. Moody's va evalua România în septembrie.
