Câți bani a cerut împrumut Guvernul Bolojan. România s-a împrumutat deja cu aproape 176 miliarde de lei în primele 7 luni, mult peste banii ceruți în 2024
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul României a împrumutat aproximativ 176 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025, depășind suma de 153,5 miliarde de lei atrasă în aceeași perioadă a anului trecut. Noul Executiv condus de Ilie Bolojan a contractat circa 41 de miliarde lei de la preluarea mandatului pe 23 iunie, potrivit Profit.ro.
Cuprins:
- Câți bani a împrumutat Guvernul în 2025
- Împrumuturi semnificative pe piața externă
- Creșterea datoriei publice
- Factori care influențează împrumuturile
- Care au fost sursele de împrumut pentru statul român
- Impactul asupra economiei
- Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan
- Ce măsuri sunt prevăzute în pachetul 2
Câți bani a împrumutat Guvernul în 2025
Guvernul României a împrumutat aproximativ 176 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2025, depășind semnificativ suma de 153,5 miliarde de lei atrasă în aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei Profit.ro. Această creștere a împrumuturilor reflectă presiunile financiare cu care se confruntă statul român.
În perioada de la instalarea noului Executiv condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie, împrumuturile s-au ridicat la aproximativ 41 de miliarde de lei. Profit.ro subliniază că necesitatea acestor împrumuturi este determinată de deficitul bugetar și de plata datoriilor anterioare.
Împrumuturi semnificative pe piața externă
O parte semnificativă din împrumuturile recente a provenit de pe piața externă. În iulie, Guvernul a atras echivalentul a aproape 24 miliarde de lei de pe piețele internaționale, reprezentând mai mult de jumătate din totalul împrumutat în mandatul Guvernului Bolojan.
Potrivit sursei citate mai sus, Executivul a luat 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro, la o ieșire pe piețele externe imediat după angajarea răspunderii Guvernului Bolojan pe pachetul de măsuri de austeritate.
Această mișcare a fost facilitată de îmbunătățirea percepției investitorilor față de România, în urma anunțării măsurilor de austeritate.
Creșterea datoriei publice
Împrumuturile masive au dus la o creștere semnificativă a datoriei publice. Potrivit sursei citate mai sus, în luna aprilie, datoria statului a urcat la 1.013,16 miliarde de lei (56,6% ca pondere în PIB), de la 998,2 miliarde de lei (55,8% din PIB) în luna martie. Astfel, a fost depășit pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei.
Această creștere accelerată a datoriei este rezultatul deficitelor bugetare mari din ultimii ani. La finalul anului 2019, datoria publică se situa la 372,9 miliarde de lei (35% din PIB), iar estimările Ministerului Finanțelor pentru finalul anului 2025 indică o datorie de 1.100,4 miliarde de lei (58,15% din PIB).
Factori care influențează împrumuturile
Necesarul brut de finanțare al statului pentru 2025 este estimat la 232 miliarde de lei. Această sumă este determinată de:
- Nevoia de a acoperi deficitul bugetar (circa 133 miliarde de lei)
- Plata datoriilor mai vechi ajunse la scadență (98,3 miliarde de lei)
Care au fost sursele de împrumut pentru statul român
Statul român se împrumută din diverse surse:
- Piața internă: bănci și alți investitori mari
- Programe pentru populație: Tezaur și Fidelis
- Instituții internaționale: Banca Mondială, BERD
- Fonduri europene: PNRR
- Piața externă: emisiuni de eurobonduri
Impactul asupra economiei
Creșterea datoriei publice și a împrumuturilor statului poate avea consecințe semnificative pentru economia României:
- Presiune crescută asupra bugetului de stat pentru plata dobânzilor
- Posibila reducere a investițiilor în sectoare-cheie precum educația și sănătatea
- Risc de instabilitate financiară pe termen lung
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan
În luna iulie, Guvernul Bolojan a adoptat primul pachet de măsuri fiscale și creșteri de taxe pentru reducerea deficitului bugetar din România. Pachetul a fost adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament pe 7 iulie 2025.
Aceste măsuri au ca obiectiv principal stabilizarea finanțelor publice și reducerea deficitului bugetar, care era de peste 9% din PIB în 2024, dar și restabilirea încrederii investitorilor. Iată principalele măsuri fiscale luate:
- Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025;
- Stabilirea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază și alte produse esențiale;
- Creșterea accizelor cu aproximativ 10% la alcool, tutun și carburanți;
- Introducerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei (se plătește doar pentru partea ce depășește acest prag);
- Taxarea suplimentară a dividendelor și a profiturilor mari, inclusiv o creștere a impozitului pe dividende de la 10% în 2025 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026;
- Suprataxarea profiturilor suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc;
- Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public pentru anul 2026;
- Limitarea angajărilor și sporurilor nejustificate în sectorul public;
- Reorganizarea sistemului de burse școlare pentru a deveni meritocratic și sustenabil;
- Măsuri de reducere a cheltuielilor nejustificate la nivelul administrației publice locale, cu posibilitatea creșterii impozitelor pe proprietate în unele localități de la 1 ianuarie 2026.
Ce măsuri sunt prevăzute în pachetul 2
Pachetul 2 de măsuri fiscale propus de Guvernul Bolojan în august 2025 cuprinde reforme structurale și modificări fiscale semnificative, cu accent pe reducerea deficitului și îmbunătățirea eficienței publice:
- Reforma în sănătate: propuneri de eficientizare și digitalizare a sistemului medical;
- Reorganizarea administrației publice locale: plafonarea numărului de angajați, introducerea unei grile unice de salarizare pentru localitățile care nu-și acoperă din venituri proprii cheltuielile de personal, limitarea numărului de polițiști locali, reducerea numărului de cabinete ale aleșilor locali, împărțirea normei unui funcționar public între mai multe primării, alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității;
- Reformarea companiilor de stat: reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, plafonarea indemnizațiilor și îmbunătățirea indicatorilor de performanță pentru o guvernanță corporativă mai bună;
- Majorarea CASS (contribuție la sănătate) la activitățile independente;
- Impozit forfetar de 30% pe veniturile din chirii;
- Introducerea obligativității caselor de marcat pentru proprietarii care închiriază pe termen scurt;
- Majorarea capitalului social minim la înființarea unui SRL de la 1 leu la 8.000 de lei;
- Impunerea obligativității de cont bancar pentru toate firmele SRL;
- Taxă de 25 lei pe coletele extracomunitare de sub 150 de euro;
- Majorarea cotei de impozitare la tranzacții bursiere (de la 1% la 2%, de la 3% la 4% pentru câștiguri din transferul titlurilor de valoare dobândite recent);
- Eliminarea impozitului fix de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 milioane de euro, cu introducerea unei taxe pe profiturile externalizate.
parpalache 18.08.2025, 08:54
35,5 mld de euro!!!Adica câte 5 mld/luna!!!Papagalii sar cu gura ca... ce domle daca avem datorii, ca uite alte țari au și mai multe datorii!Ce sa le ceri (sa judece cu mintea lor) unor biete„patefoane”?!Sa raționeze ca țarile alea-dezvoltate- care se imprumuta cu miile de mld.- o fac pentru...investiții?!Pentru dezvoltarea AI,pentru a ține pasul cu progresul tehnologic-iar sumele imprumutate vor fi fara probleme rambursate-pentru simplul motiv ca investițiile in care au fost bagate- vor produce?!In timp ce la noi... statul este nevoit sa se imprumute pur și simplu pentru a funcționa ca stat?!Adica sa aiba de unde plati pensii și salarii,de unde plati dobânda la cele 217 mld.euro, datorie externa(cca 18 mld.anual),de unde cumpara arme și muniție pentru Ucraina...E la mintea oricarui om (cinstit-nu propagandist)- ca principalul efort al guvernului trebuie sa fie inspre...echilibrarea balanței de plați externe!Dar cum sa se intâmple asta- când importam...50% din necesarul de alimente?!