Cuprins:
De când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape trei săptămâni, amenințarea utilizării armelor nucleare a crescut. Pe 27 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că forțele nucleare ale țării sale au fost plasate în „alertă maximă”, conform Associated Press. Situația actuală este un „scenariu de coșmar” adus la viață, spune și Buletinul Oamenilor de Știință Atomiști.
Când Vladimir Putin a declarat că armele nucleare ale țării sale sunt în alertă maximă, ce a vrut să spună? De asemenea, câte arme nucleare există, cine le deține și cât de puternice sunt? Sunt cele două întrebări care au apărut recent.
Analiștii estimează că cele nouă state nucleare ale lumii – China, Franța, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite – au în total aproximativ 13.000 de focoase nucleare, potrivit Asociației pentru Controlul Armelor.
Cu toate astea, estimarea se bazează numai pe informații disponibile publicului și ar putea fi multe altele pe care statele nu le-au dezvăluit.
„Știm care țări au arme nucleare, dar nu știm neapărat câte arme nucleare au; Israelul, de exemplu, nu își recunoaște public programul”, a declarat Anne Harrington, lector în relații internaționale la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, pentru Live Science.
„Numărul de arme nucleare pe care le are China este, de asemenea, un subiect major de dezbatere”, adaugă ea.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/08/tk3smdrumhiroshimaanniversary-1.jpg)
Câte arme nucleare există?
De la sfârșitul Războiului Rece, atât SUA, cât și Rusia și-au redus arsenalele nucleare respective, iar stocurile lor nucleare sunt mult mai mici decât erau la apogeul lor. În 1967, SUA aveau 31.225 de arme nucleare, a raportat Homeland Security Newswire. La momentul prăbușirii Uniunii Sovietice, în 1991, aproximativ „35.000 de arme nucleare au rămas în mii de locuri pe o vastă masă de uscat eurasiatică care se întindea pe 11 fusuri orare”, conform unui raport al Școlii Harvard Kennedy, scris de Graham Allison, un analist de securitate internațională.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_87da6e3c21bcbb4d714fc50920fa5ecf.jpg)
Astăzi, Rusia spune că are 6.257 de focoase nucleare, în timp ce SUA recunosc că au 5.550, conform unei fișe informative publicate în ianuarie de Asociația pentru Controlul Armelor. Această reducere drastică „se datorează faptului că au eliminat focoasele expirate”, a declarat Sara Medi, militant la Campania pentru Dezarmare Nucleară, pentru Live Science.
De fapt, „a existat o creștere a focoaselor desfășurate anul trecut (2021 – n.r.) și toate cele nouă state cu arme nucleare fie își îmbunătățesc, fie își măresc arsenalele”, a spus Jones.
„Deși este dificil să știm cu exactitate cum se schimbă arsenalele nucleare, estimăm că India, China, Coreea de Nord, Pakistan, Regatul Unit, precum și Rusia, toate măresc numărul de arme nucleare din stocurile lor militare”, spune Matt Korda, cercetător și manager de proiect pentru Proiectul privind Informațiile Nucleare de la Federația Oamenilor de Știință Americani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_babd7ddebe13ebd3caf39eddad22c126.jpg)
„Fat man”, care a lovit Nagasaki, față în față cu noile tehnologii
Armele nucleare variază în ce privește puterea lor de distrugere. În actualul arsenal nuclear al SUA, cea mai puternică bombă este B83, care are un randament maxim de 1,2 megatone, ceea ce o face de 60 de ori mai puternică decât bomba aruncată la Nagasaki, în Japonia, în 1945. Potrivit Arhivei armelor nucleare, 650 de bombe B83 sunt în „serviciu activ.”.
Cu toate astea, capacitatea de distrugere a B83 pălește în comparație cu cea mai puternică bombă realizată vreodată, „Bomba Țar”, a Uniunii Sovietice, cu un randament de 50 de megatone – de aproximativ 2500 de ori mai puternică decât bomba care a distrus Nagasaki. Aceasta a fost un exemplar unic conceput pentru a prezenta puterea militară a Uniunii Sovietice și, până în prezent, nu s-au făcut alte modificări ale armei.
Bombele cu hidrogen, cum ar fi B82 sau Tsar Bomba, utilizează fuziunea nucleară (două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, n.r.), în timp ce bombele atomice se bazează pe fisiune (reacție nucleară care are drept efect ruperea nucleului în două fragmente de masă aproximativ egală, n.r.). În ceea ce privește capacitatea distructivă, nu există nicio comparație – bombele cu hidrogen au „potențialul de a fi de 1.000 de ori mai puternice decât o bombă atomică”, conform unui articol din revista Time, retipărit de Biblioteca și Muzeul Harry S. Truman.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_085ffa20044dab7310bf31848158f5c7.jpg)
O altă distincție-cheie este dacă arma nucleară este clasificată drept „strategică” sau „nestrategică”, a mai spus Korda. Pentru că armele strategice pot „ajunge de la Moscova la Washington D.C., în timp ce armele nucleare nestrategice, tactice, au o rază mai scurtă de acțiune”, a explicat și Samuel Hickey, cercetător la Centrul non-profit pentru Controlul și Neproliferarea Armelor.
Chiar și armele cu randament redus au capacitatea de a fi incredibil de distructive. Noul focos de submarin W76-2, cu randament redus al Statelor Unite, propus și dezvoltat sub administrația Trump, are un randament de aproximativ 5 kilotone. În comparație, bomba „Fat Man”, pe care SUA au lansat-o asupra Nagasaki, a avut un randament de explozie de 21 de kilotone și se estimează că a ucis instantaneu aproximativ 40.000 de oameni. Alte mii de oameni au murit ca urmare a efectelor pe termen lung asupra sănătății, cum ar fi leucemia, atribuită direct bombei.
„Nu există nicio modalitate de a folosi o armă nucleară fără escaladarea unei crize și uciderea civililor”, a spus Hickey pentru Live Science.
„Chiar în ianuarie anul trecut, liderii Chinei, Franței, Rusiei, Regatului Unit și Statelor Unite au afirmat împreună că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată, deoarece consecințele unei singure detonări ale unei bombe ar fi catastrofale”.
Samuel Hickey, cercetător la Centrul non-profit pentru Controlul și Neproliferarea Armelor:
„A scăpa de arme nucleare complet ar însemna un nivel foarte ridicat de încredere între toate statele”
Având în vedere că lansarea unei arme nucleare, după toate probabilitățile, va fi întâmpinată cu represalii imediate și ar putea duce la un război nuclear global, există vreo șansă ca toate armele nucleare să poată fi dezafectate? Va exista un viitor fără arme nucleare?
„Nu cred că acest lucru se va întâmpla”, spune Holger Nehring, profesor de istorie europeană contemporană la Universitatea din Stirling, Scoția.
„Armele nucleare sunt în principal o formă de descurajare a atacurilor nucleare, așa că statele nu au niciun interes real să scape de ele. A scăpa complet de armele nucleare ar însemna un nivel foarte ridicat de încredere între toate statele din sistemul internațional, iar acest lucru este puțin probabil să fie atins”.
Holger Nehring, profesor la Universitatea din Stirling, Scoția:
Andrew Futter, profesor de politică internațională la Universitatea din Leicester, Anglia, e de acord.
„Probabil că am ajuns acum într-un punct în care sunt puțin probabile reduceri mai mari (ale focoaselor nucleare – n.r.)”, a mai spus el pentru Live Science.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/05/explozie-nucleara-1024x748.jpg)
Cât de rapid pot fi declanșate armele nucleare?
În ce privește cât de repede se poate declanșa o armă nucleară și câte sunt în „alertă maximă”, există diferite categorii, susține Korda, pentru Live Science.
SUA și Rusia, de pildă, mențin o parte din armele lor nucleare în alertă promptă, ceea ce înseamnă că ar putea fi gata de lansare „în mai puțin de 15 minute”, a declarat el. O lucrare din 2015 a unei asociații de profil a estimat că Rusia și SUA aveau, fiecare, câte 900 de arme nucleare în stare de alertă.
Alte țări, inclusiv China, Israel, India și Pakistan își păstrează armele nucleare într-un depozit central, ceea ce înseamnă că ar trebui scoase și „cuplate cu sistemele lor de livrare în caz de criză”, a spus Korda. Acest lucru ar putea dura zile în șir sau chiar câteva săptămâni.
Alte state, precum Regatul Unit, au arme nucleare „care pot fi declanșate în orice moment, pe submarine cu rachete balistice”, dar acestea sunt menținute în modul dezorientat și ar dura ore sau chiar zile pentru a fi aduse „în starea de pregătire pentru lansare”, a mai spus Korda.
Cum sunt păstrate armele nucleare?
În timp ce fiecare țară are propriul sistem specific de stocare, instalațiile de depozitare sunt, în general, rezistente la explozie și sunt adesea îngropate în subteran pentru a „limita daunele unei detonări accidentale și pentru a se proteja de un atac”, a declarat Hickey.
În Statele Unite, armele nucleare sunt „ținute sub blocare criptografică cu cifru pentru a preveni utilizarea neautorizată”, declară Hickey. În teorie, doar președintele are autoritatea de a sancționa utilizarea lor, dar, potrivit lui Hickey, „dacă codul criptografic este introdus sau ocolit, armele nucleare ar putea fi armate în câteva minute”. Cu toate astea, Hickey a confirmat, de asemenea, că aceste arme ar trebui să fie „fixate pe o rachetă sau dislocate pe o aeronavă” pentru a fi lansate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8811961da67dbffa06dba23da0da276a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_be7821e2291aea9a67e4ff50850f431a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_da8bae97bf21f2d22864992edf01a514.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_2e30454db867fe251c5aed463cc1aa12.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_2354eb7df2fe0c417878e2d7e2821540.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_bd07ead20f37d44b904bd9e7d964e644.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_d54a061c90804e8e7ee3c04f61c10979.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_cb6a72a6e4740ea4ab6807e3777c94a3.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.