România cumpără 60% din petrol din Kazahstan, în timp ce producția internă se prăbușește

Totuși, primele luni ale anului 2026 au adus o contracție severă a volumelor aduse în țară, pe fondul turbulențelor geoeconomice și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Cantități mai mici, prețuri în scădere

În primele două luni ale anului 2026, România a importat 1,25 milioane de tone de țiței, în scădere cu 17,8% față de perioada similară a anului trecut (1,52 milioane de tone).

Scăderea s-a accentuat pe parcursul întregului prim trimestru (ianuarie–martie 2026), când importurile au coborât la 1,57 milioane tone echivalent petrol (tep) – o prăbușire de 30,6% generată de volatilitatea burselor internaționale și blocajele de aprovizionare.

Deși cantitățile au scăzut, vestea pozitivă vine de la nivelul costurilor. Factura totală achitată de companiile românești în primele două luni a scăzut mult mai abrupt decât volumul, cu 35,1%, datorită ieftinirii barilului.

Astfel, factura plătită pentru cantitățile din ianuarie – februarie 2026 a fost de 546.704.820 de euro, față de cea de 841.142.290 de euro în primele două luni din 2025.

Prin urmare, prețul mediu achitat în 2025 a fost de 0,55 de euro/kg și a scăzut la 0,43 de euro/kg la începutul anului curent.

Schimbarea rutelor de aprovizionare:

Producția internă își continuă declinul natural

În timp ce importurile acoperă grosul consumului, producția internă de țiței (care reprezintă doar 23,21% din resursele naționale) își continuă scăderea structurală.

În primele două luni din 2026, extracția internă a fost de 379,7 mii tep (scădere de 8,6%).

Pe întregul prim trimestru, producția s-a cifrat la 579,4 mii tep, cu 8,3% mai puțin față de perioada similară din 2025.

Pe ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol. 8,9 milioane de tone au fost importate (factură totală de 4,1 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde de euro doar către Kazahstan), în timp ce producția autohtonă a însumat 2,9 milioane de tone.

Infrastructura de rafinare: Cine controlează piața și cine a tras obloanele

Consumul și procesarea petrolului din România sunt împărțite în prezent între doi mari jucători privați, în timp ce restul capacităților istorice au fost scoase din funcțiune.

Petromidia Năvodari & Vega Ploiești (Grupul KMG International)

Petromidia rămâne cea mai mare și modernă unitate de profil din țară și una din cele mai competitive din sud-estul Europei, având o capacitate de procesare de peste 5 milioane de tone/an.

Anul trecut, a absorbit și prelucrat 5,37 milioane de tone de țiței din import. Compania este controlată de KMG International (54,63%), statul român deținând un pachet minoritar de 44,7%.

Alimentarea se face direct prin terminalul offshore al Midia Marine Terminal, amplasat la 8,6 km în largul Mării Negre.

Sistemul de tip Single Point Mooring permite descărcarea unei nave de mari dimensiuni (80.000 – 160.000 de tone) în doar 24-36 de ore, având un debit de 7.000 mc/h.

Rafinăria Vega Ploiești lucrează în regim integrat cu Petromidia, de la care primește exclusiv materia primă. Cu o capacitate de 350.000 de tone/an, Vega este unicul producător național de solvenți ecologici, hexan normal, white spirit rafinat și bitumuri speciale.

Petrobrazi Ploiești (OMV Petrom)

A doua mare rafinărie din țară (întinsă pe o suprafață uriașă de 400 de hectare) are o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone și acoperă o treime din cererea națională de carburant.

Unitatea procesează întreaga producție internă de țiței a țării. Din 2005, investițiile OMV Petrom în modernizarea sa au depășit două miliarde de euro.

Conform datelor pe anul trecut, producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 4,4%, ajungând la 38,1 milioane de barili echivalent petrol (bep) – un declin cauzat de epuizarea naturală a zăcămintelor și de lucrările de mentenanță.

Extracția de țiței și condensat a scăzut cu 7,7% (la 17,6 milioane de barili), în timp ce producția de gaze a înregistrat o scădere ușoară de 1,4%.

Petrotel Ploiești și Arpechim Pitești

Arpechim Pitești (OMV Petrom) a fost închisă definitiv încă din anul 2011, penalizată de faptul că funcționa doar cu țiței din import, dar nu avea acces direct la transportul maritim.

Petrotel Ploiești, rafinărie deținută de grupul rus Lukoil (prin divizia sa de trading Litasco), este complet închisă din luna octombrie a anului trecut, pe fondul aplicării stricte a pachetelor de sancțiuni internaționale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro