Cum începe școala fără stres și răceli: sfaturi de la specialiști

La acestea se adaugă stresul adaptării la rutină, trezirile matinale și presiunea temelor și a performanței.

Experții atrag atenția că sănătatea copiilor în această perioadă depinde: alimentație echilibrată, igienă riguroasă, somn de calitate și reducerea stresului emoțional.

Termenul de „imunitate scăzută” nu e folosit corect

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină Familiei, atrage atenția că termenul „imunitate scăzută” este folosit adesea greșit.

„Imunitatea scăzută se referă la imunosupresie, ceea ce nu este cazul la copiii care se duc la școală. Este mai corect să vorbim despre predispoziția la dezvoltarea infecțiilor respiratorii, ca urmare a contactului dintre copii într-o colectivitate.”, a spus Dr. Gindrovel Dumitra, pentru Libertatea.

Concret,  organismul nostru este „colonizat cu diverși germeni”. Germenii saprofiți nu ne fac rău, în timp ce germenii patogeni sunt cei care dezvoltă boli severe. 

Însă există și  „o categorie de mijloc de germeni care se numesc condiționat patogeni și care, în anumite situații, ei trăiesc împreună cu flora saprofită, dar, în anumite situații, sunt capabili să determine boala”.

„Când un copil merge la școală, schimbă colectivitatea care avea un anumit profil  în fel ce privește flora existentă la nivelul mucoaselor, cu o altă colectivitate, și are loc un fel de „sharing”, o împărtășire a zestrei saprofite sau patogene, între membrii comunității respective, și, în acest fel, ajungem ca anumite persoane care nu s-au mai întâlnit în trecut cu boala respectivă, să dezvolte boala. Asta explică de ce apar mai multe îmbolnăviri la începutul fiecărui an școlar sau grădiniță.”

Este normal ca un copil să se îmbolnăvească de 6-8 ori pe an

Explicația pentru îmbolnăvirile frecvente la început de an școlar este simplă:

„Când copiii vin din diferite colectivități, flora se amestecă. Până se ajunge la un echilibru în colectivitate, apar frecvent viroze. Apoi, ciclul se repetă atunci când copiii merg într-o altă colectivitate.”, a explicat medicul pentru Libertatea.

„Cu cât copilul crește în vârstă, acest număr de infecții respiratorii scade, până când se ajunge la situația în care persoana respectivă nu mai dezvoltă decât în situații excepționale infecții respiratorii.”, a adăugat Dr. Gindrovel Dumitra.

Tipurile de afecțiuni la copii, la început de școală

La început de an școlar, cele mai frecvente sunt infecțiile respiratorii,  virozele banale. 

„Într-o măsură mai mică apar și infecțiile digestive (gastroenterite, enterocolite), afecțiunii cutanate și alte afecțiuni la nivelul altor porți de intrare, care pot crea disconfort”, mai spune medicul Gindrovel Dumitra.

„Pe măsură ce copilul crește și dezvoltă memorie imună, numărul acestor episoade scade. Asta înseamnă o achiziție de protecție specifică, destul de importantă, care începe o dată cu primul contact cu colectivitatea și se desăvârșește la vârstă adultă.”

Problema este că cei mici aduc din colectivitate bolile și în sânul familiei, și îi pun în pericol mai ales pe bunici, care pot dezvolta „forme mai severe decât copii.”

Rolul vaccinării și prevenției medicale

Vaccinurile rămân una dintre cele mai eficiente forme de protecție împotriva bolilor severe, chiar dacă unii părinți refuză vaccinarea.

„În sezonul gripal, vaccinul antigripal este esențial. Există și vaccin intranazal, ușor de administrat copiilor, care oferă protecție direct la nivelul mucoaselor și reduce răspândirea virusului. De asemenea, părinții trebuie să se asigure că toate vaccinurile obligatorii sunt la zi.”, atrage atenția Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină Familiei și coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie.

Există și cazuri în care copiii chiar au imunitatea scăzută și atunci trebuie investigate cauzele.

„Pentru persoanele care au o predispoziție pentru infecții respiratorii mai frecvente, acolo se poate lua în calcul pentru a unei verificări care sunt cauzele. Există o responsabilitate individuală. Adică nu există o soluție universală acceptabilă. Există și copii care au o imunosupresie înnăscută. Se întâmplă la cei care au mai mult de 10-12 infecții respiratorii pe an. Adică dublu față de cât am spus că ar fi normal.”, a precizat dr. Gindrovel Dumitra, pentru Libertatea.

Reguli de igienă în școli

Lipsa apei potabile, a toaletelor adecvate și a igienei favorizează răspândirea bolilor și absenteismul școlar, conform UNESCO. Specialiștii recomandă reguli simple de igienă:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun,
• dezinfectarea suprafețelor
• purtarea măștii în sezonul virozelor,
• aerisirea claselor la fiecare 2 ore,
• folosirea șervețelelor/batistelor la tuse și strănut.

„Există regula tusei și strănutului: dacă nu ai mască, tușești sau strănuți într-o batistă sau în plica cotului, pentru a nu răspândi virusul.”

De asemenea, „copiii răciți trebuie să stea acasă și eventual să poarte o mască, pentru a nu-i îmbolnăvi pe ceilalți”, subliniază medicul de familie Gindrovel Dumitra.

Practic, ar trebui să folosim regulile atât de întâlnite în pandemie.

Dr. Dumitra amintește: „Aceste măsuri nu au fost inventate în pandemie – ele sunt recomandate dintotdeauna pentru prevenirea infecțiilor respiratorii.”

Mitul suplimentelor pentru imunitate

„Doi termeni sunt folosiți excesiv, mai ales în marketing: întărirea imunității și detoxifiere. Întărirea imunității se face în mod specific, prin vaccinare sau, în anumite situații, prin anticorpi monoclonali, dacă este cazul. Vaccinurile ne ajută să prevenim bolile grave – cum ar fi gripa, ca să prevenim dezvoltarea unui focar.”, evidențiază medicul de familie.

În rest, nu există suplimente-minune, alimentația echilibrată și un stil de viață sănătos sunt fundamentale. 

„Organismul are nevoie permanent de proteine, vitamine și minerale, iar acestea se obțin cel mai bine din alimentație, nu din suplimente, medicamente. Alimentația este elementul central, hidratarea la fel.”, subliniază dr. Gindrovel Dumitra.

De asemenea, „una dintre recomandările clare esta ca minorii să aibă un somn odihnitor. De obicei, 8 ore de somn pentru copii în creștere.”

Chiar dacă suntem bombardați din toate părțile cu reclame pentru „întărirea imunității”, nu trebuie să dăm copiilor suplimente alimentare fără să ne consultăm cu medicul de familie.

Suplimentarea trebuie făcută numai la recomandarea medicului de familie, nu după ureche, chiar dacă suplimentele alimentare se găsesc fără rețetă.

„Recomand ca toate aceste intervenții să fie făcute în comun acord după discuție cu medicul de familie.”

Programul de somn la copii și adolescenți

Somnul este esențial pentru memorie, concentrare și echilibru emoțional. Sleep Foundation și CDC arată că adolescenții dorm adesea sub pragul recomandat de 8 ore/noapte.

„Lipsa somnului nu este doar o problemă biologică, ci și una relațională. Copiii obosiți devin mai iritabili, mai puțin capabili să facă față frustrărilor și mai predispuși la conflicte. Și noi, adulții, știm cât de greu este să ne păstrăm calmul când suntem extenuați. Pentru copii, odihna este fundamentul pe care se clădesc atenția, memoria și stabilitatea emoțională.”, spune Mirela Husaru, terapeut format în Compassionate Inquiry, by Gabor Mate, pentru Libertatea.

Expunerea la ecrane ar trebui redusă, iar adaptarea programului de somn se face gradual, cu câte 15 minute în avans pe zi, înainte de începerea școlii.

„Limitarea telefoanelor nu ar trebui să fie percepută ca o pedeapsă, ci ca o invitație la reconectare. Copiii simt diferența dintre „nu ai voie” și „hai să petrecem timp împreună”. Dacă părintele își lasă și el telefonul deoparte, copilul primește mesajul că această regulă nu este despre control, ci despre grijă.”

Mișcarea fizică regulată sprijină de asemenea un somn mai odihnitor și reduce stresul.

Alimentația copiilor îi ajută să nu se mai îmbolnăvească

Nutriția echilibrată este fundamentul sănătății și al performanței școlare. Organizații internaționale (UNESCO, UNICEF, WFP) confirmă că școlile cu programe solide de alimentație contribuie semnificativ la sănătatea și succesul copiilor.

Un ghid pediatric oferă o listă de cinci nutrienți-cheie „pentru imunitatea la început de școală” – carotenoide (cum ar fi beta-caroten), vitamine și minerale: vitaminele C și D, zinc sau beta-caroten, prezente în legume colorate și fructe precum morcovi, broccoli, mango – recomandate pentru întărirea imunității, potrivit Contemporary Pediatrics.

Dieta variată și colorată ajută sistemul imunitar să funcționeze optim.

Vitaminele C, D, E, B9, zincul și seleniul au rol esențial în apărarea organismului, dar se regăsesc în alimente variate, motiv pentru care diversitatea este cheia.

„Să nu uităm nici de semințele și fructele oleaginoase, care vin și ele cu alte beneficii pentru organism.”, adaugă dr. Mihaela Posea.

„Este importantă și varietatea, având însă grijă să nu excludem vreo grupa alimentară”.

Rolul micului dejun

Medicul Mihaela Posea subliniază pentru Libertatea:

„În funcție de programul de la școală al copilului, există elevi care sar peste micul dejun. Se poate face acest lucru, însă e bine să-i dăm la pachet alimente pe care le poate servi în timpul pauzelor, astfel încât creierul și corpul lui să primească totuși nutrienți pentru a se putea concentra și asimila mai bine informațiile.”

Alimente de evitat

„Când servim fast-food, produse semi-preparate sau foarte procesate, aportul de nutrienți este mic, în schimb conținutul energetic este mare. Acest lucru poate duce la  creștere în greutate și obezitate, boală asociată cu peste 200 de afecțiuni, inclusiv diabet, hipertensiune sau cancer.”, mai spune medicul specialist.

„Principiul farfuriei” pentru copii

Dr. Mihaela Posea a precizat și cum ar trebui să arate „farfuria” unui copil de școală: „la fel, în ceea ce privește compoziția, cu cea a adultului, cu o singură diferență – cantitatea”:

• un sfert de farfurie, până la o treime de proteine  (carne slabă, ouă, lactate, pește, leguminoase);
• un sfert/ treime carbohidrați complecși (pâine integrală, orez, paste, cartofi, leguminoase, fructe);
• iar cea de a treia parte din farfurie ar trebui să conțină legume.

„Aici lista este foarte bogată și copilul are multe variante din care să aleagă: roșii, ardei, castraveți, salată verde, ceapă, varză, broccoli, conopida, spanac, rucola, fasole verde, sparanghel, etc. Ele pot fi consumate crude, ca atare sau în salate și sandvisuri, sau preparate (puse în ciorbe, supe, supe-crema, mancaruri, legume la cuptor sau la gratar, etc).”

Stresul copiilor și rolul părinților la început de școală

„Ca terapeut format în Compassionate Inquiry, văd începutul de an școlar ca pe o perioadă de intensificare a emoțiilor — atât pentru copii, cât și pentru părinți. Este un moment al schimbării, al necunoscutului și, de multe ori, al presiunilor externe și interne. În spatele întrebărilor legate de teme, telefoane sau somn, se află de fapt nevoia copiilor (și a părinților) de siguranță, conectare și încredere.”, mărturisește Mirela Husaru.

Începutul școlii aduce presiune academică și socială. Mulți copii nu se tem de note, ci de a nu dezamăgi.

Și comportamentul părinților este important: „dacă noi, ca părinți, suntem copleșiți și anxioși, copiii vor simți și vor prelua această stare.”, mai spune terapeutul.

Dacă apar semne de anxietate persistentă (insomnie, retragere, refuz de a merge la școală), părinții trebuie să caute sprijin specializat.

„A cere sprijinul unui specialist nu înseamnă că am eșuat ca părinți, ci că ne îngrijim de nevoile reale ale copilului și ale noastre.”

Părinți „imperfecți”, dar prezenți

Un început de an școlar sănătos nu depinde de „alimente-minune” sau suplimente promovate agresiv, ci de:

• alimentatie echilibrată și diversificată,
• igienă riguroasă,
• somn odihnitor,
• sprijin emoțional și reducerea stresului,
• vaccinare și prevenție medicală corectă.

„În final, începutul de an școlar poate fi privit ca o oportunitate de reconectare. Dincolo de teme, reguli și performanță, ceea ce rămâne cel mai important este relația: copilul să știe că este văzut, auzit și acceptat în întregime. Iar atunci când părintele reușește să fie prezent, chiar și imperfect, copilul va găsi în această prezență sprijinul de care are nevoie pentru a naviga între provocări.”, concluzionează Mirela Husaru.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro