Medicamentele dubioase și suplimentele alimentare minune au invadat internetul. Specialist: „Comerțul subteran pe rețelele sociale a scăpat de sub control”

Pe rețelele sociale asistăm la o infuzie de mesaje, imagini și videoclipuri care descriu beneficiile anumitor medicamente minune, suplimente alimentare sau terapii revoluționare. Pe internet se vând și se cumpără fără discernământ o mulțime de astfel de produse la fel cum sunt propagate tot soiul de sfaturi medicale fără nici o bază științifică. Vorbim însă despre un conținut fals, generat cu bună știință pentru câștiguri financiare rapide, căci marile companii producătoare plătesc bani grei pentru promovare. 

Însă impactul unui astfel de comerț subteran este, de multe ori, dezastruos, avertizează medicii. Iar fenomenul, din păcate, nu poate fi combătut, căci social media este, de multe ori, o zonă gri, nereglementată, unde legea  poate fi încălcată cu mare ușurință. 

Internetul abundă de mesaje false despre boli și tratamente

În urma unui studiu, oamenii de știință de la Universitatea spaniolă din Cádiz au constatat că afirmațiile false propagate pe internet conțin într-o proporție de 40% mesaje despre boli și într-o proporție de 43% mesaje despre vaccinare. În cazul mesajelor false despre fumat și droguri – opioide și marijuana – cifra a ajuns la 87%. În același timp, afirmațiile îndoielnice privind dietele și tulburările alimentare au fost prezentate într-o manieră pozitivă în aproximativ 36% din cazuri.

Recomandări

Raport al Congresului SUA: De ce armata rusă a înregistrat pierderi semnificative și n-a fost capabilă să câștige războiul din Ucraina ANALIZĂ

Și cercetătorii de la University of Arizona College of Medicine au studiat fenomenul. Ei au analizat acum trei ani peste 2.000 de videoclipuri urcate pe TikTok și etichetate cu tagurile „ciroză” și „boli hepatice”. Ce au constatat? Aproximativ 40% din videoclipurile privind bolile hepatice conțineau informații false. În schimb, promovau diete la modă, diferite băuturi de detoxifiere și remedii pe bază de plante. Mai mult, în unele clipuri, autorii susțineau că anumite tipuri de ciuperci ar putea vindeca bolile de ficat. Însă, după cum au explicat cercetătorii, la baza acestor informații nu exista nici o bază științifică. 

Medicii, neputincioși în fața social media

Oferta există pentru că există o cerere pe măsură, consideră specialiștii. Căci, din păcate, pentru foarte multe persoane, internetul reprezintă principala sursă de informații în domeniul medical. De exemplu, 82% dintre părinții australieni au declarat că folosesc social media pentru informații medicale despre starea de sănătate a copiilor lor. Și aproape două treimi dintre britanici folosesc Google pentru a diagnostica bolile înainte de a merge la medic. Explicând acest fenomen, 37% dintre canadieni au declarat că apelează la astfel de surse de informare pentru că medicina nu le este disponibilă. În același timp, 23% dintre respondenți au declarat că, atunci când au urmat un sfat online, consecințele au fost negative pentru ei.

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

„Nu mai credeți în toate reclamele!”

Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a declarat pentru Libertatea că inclusiv reclamele pe care le vedem la televizor sunt, de multe ori, mincinoase. „Inclusiv la televizor vedem o mulțime de reclame care promovează astfel de produse-minune. Dar sunt suplimente alimentare care, multe dintre ele, nu ne fac deloc bine. Dimpotrivă. Pot fi chiar periculoase pentru anumite persoane. Discutăm despre niște afaceri de miliarde, extrem de profitabile care se bazează pe naivitatea oamenilor, dar și pe lipsa lor de educație medicală”.

Este vorba despre persoane care, efectiv, nu recunosc înșelătoria, care nu au cunoștințe de bază în domeniul medical, care au impresia că tot ce se promovează în media este, automat, de încredere. „Însă încrederea nu ți-o poate da decât un medic. E simplu. Un specialist va ști întotdeauna ce este bun pentru tine și ce îți poate face rău”. 

Produse dubioase, promovate agresiv printr-un mesaj bine țintit

Dr. Sandra Alexiu a precizat că în România, suplimentele alimentare care intră pe piață nu au nici un fel de reglementare din partea Ministerului Sănătății sau a Agenției Naționale a Medicamentului. Ele sunt autorizate doar de către Ministerul Agriculturii. Prin urmare, intră în farmacii, dar nu au în spate nici un fel de studiu științific, dovezi concrete că fac bine. „În schimb, multe dintre ele sunt promovate printr-o manipulare audio și vizuală foarte bine realizată. Totul este perfect pus la punct de specialiști experți în publicitate, care își cunosc targetul și spre el țintesc”. 

Recomandări

Scrisoarea trimisă de un miner din Praid care a anticipat dezastrul: „Suntem bărbați, dar ne e frică. Am gânduri negre, mi-e teamă că vor deveni realitate”

Dr. Alexiu explică faptul că suplimentele alimentare promovate prin mesaje online false prind la public dintr-un motiv foarte simplu: cei care le distribuie recurg la gesturi emoționale, extrem de personale și, mai nou, pentru a da greutate informației, se folosesc de imaginea anumitor persoane publice sau personalități. „Sunt oameni care pot fi foarte ușor convinși, care nu-și pun întrebări, obișnuiți să ia totul de-a gata, pe nemestecate”.  

Specialistul dă ca exemplu fake-news-ul apărut zilele trecute pe internet, care îl are în prim-plan pe celebrul medic Radu Zamfir. Este vorba despre un clip realizat cu ajutorul AI, care anunță moartea medicului. Mai mult, în știrea respectivă a fost  folosit un fragment video în care apare dr. Zamfir, însă vocea sa a fost înlocuită. Produsul final este un mesaj în care specialistul face afirmații despre mafia farmaceutică și promovează un medicament miraculos care ar curăța vasele de sânge și ar înlocui tratamentele medicale clasice. Clipul nu este însă decât un fals grosolan, care combină tehnologia deep fake cu fake news și marketing agresiv. Iar scopul este de a promova produse fără aviz medical, prin tehnici de manipulare emoțională.

Cât de rău ne poate face un medicament din plante

Dr. Sandra Alexiu avertizează că administrarea suplimentelor alimentare despre care nu știm nimic ne poate influența negativ starea de sănătate sau ne poate agrava anumite boli de care suferim. „De multe ori, pacienții spun că o plantă nu le poate face rău. Însă acest mit este ușor de demontat. Toată lumea știe că ciupercile, unele dintre ele, sunt otrăvitoare, iar mătrăguna la fel. Deci, da, plantele ne pot face și mult rău”. 

Specialistul se referă, în primul rând, la o supradoză pe care o putem lua dintr-un anumit supliment alimentar. „Dacă, în cazul medicamentelor autorizate avem garanția unui gramaj corect pentru fiecare comprimat în parte, în cazul suplimentelor alimentare lucrurile nu stau deloc așa.  Dimpotrivă, nu vom ști niciodată dacă fiecare comprimat din flaconul respectiv conține același gramaj de substanță activă. Prin urmare, nu te poți baza pe o dozare corectă”.

În al doilea rând, în cazul anumitor suplimente alimentare nu avem siguranța că produsul este unul purificat. „Pe lângă substanța activă s-ar putea regăsi și alte substanțe care, în mod normal, nu ar avea ce să caute acolo. Sunt acele impurități pe care le ingeram fără să știm. Nu mai vorbim despre o eventuală contaminare cu diferite bacterii”. 

Dr. Alexiu ne-a povestit că la cabinetul său au venit, de-a lungul timpului, pacienți care și-au administrat diferite suplimente alimentare pentru întărirea sistemului imunitar. „Dar, dacă faci o supadozare de calciu sau de vitamina B, lucrurile pot deveni periculoase. Este așa un obicei atunci când ni se face rău să luăm calciu. Însă puțini știu că ce e prea mult strică. O cantitate prea mare are efecte secundare. În cel mai fericit caz, faci litiază renală. Dar, dacă te trezești cu calcificari pe vasele arteriale, atunci deja e foarte grav”. 

„Ce mă ajută pe mine, ție îți poate face rău”

Radu Gănescu, reprezentantul pacienților cu boli cronice din România, atrage atenția asupra unui alt aspect: un medicament sau un supliment alimentar benefic pentru o anumită persoană poate avea efecte negative în cazul alteia. „Dacă două persoane au aceeași patologie, asta nu înseamnă că li se administrează mereu același tratament. Ce funcționează la una poate să nu funcționeze la cealaltă. Organismul poate reacționa diferit la acel produs. De aceea, tratamentele, în general, sunt personalizate, sunt prescrise pacienților în funcție de gravitatea problemei de sănătate pe care o au,  de comorbidități, de complicații, de reacții adverse”. 

Apoi, continuă pacientul, riscăm să cumpărăm produse contrafăcute care să nu ne ajute deloc, dar care să ne agraveze boala. „Dacă nu știm cine este producătorul, de unde provin, care este lanțul de distribuție al acestor produse, nu ar trebui să cumpărăm”.  

Cererea pentru medicamente minune a explodat în timpul pandemiei de Covid 

Beatrice Speteanu, farmacist şi preşedinte al Asociaţiilor Farmaciilor Tradiţionale şi a Practicienilor,  a precizat că, într-adevăr, internetul este o junglă, iar comerțul subteran cu produse farmaceutice, medicamentoase și alimentare a prins proporții nebănuite. Motivul? Pe rețelele sociale nu prea există reglementări, iar vânzarea acestor produse se face la liber. Chiar și anumite site-uri care comercializează suplimente alimentare dubioase scapă basca curată. „Ca să-și piardă urma, multe astfel de site-uri își schimbă frecvent domeniul”, a precizat specialista.

Farmacista ne-a declarat că, în ultima vreme, din ce în ce mai mulți pacienți o întreabă despre beneficiile anumitor medicamente și suplimente de care au auzit pe internet. „Mai ales persoanele în vârstă ne sună și ne întreabă ce știm despre un anumit produs. Noi le recomandăm să nu le cumpere din online indiferent de reclama atractivă pe care o au în spate. Pentru că nu știi ce iei, nu știi ce-ți administrezi. Nu știi compoziția, gramajul, dacă sunt originale sau nu, dacă sunt în termenul de valabilitate, dacă au fost păstrate în condiții optime”. 

Atenție mare, recomandă farmacista, și la acele produse scumpe care se vând la promoție, la prețuri derizorii. Căci, ce e prea frumos să fie adevărat, chiar nu este adevărat.

Românii sunt mari amatori de cumpărături online, iar la capitolul automedicație suntem campioni. Apetitul acesta pentru achiziționarea produselor farmaceutice și medicale online este și o consecință a lipsei de încredere a românilor în Big Pharma, mai spune Beatrice Speteanu. Iar această neîncredere s-a accentuat foarte mult mai ales în perioada pandemiei de Covid. Atunci a fost un boom pe internet apropo de aceste suplimente care se vindeau ca pâinea caldă.

„Sunt și multe persoane care cred în tot soiul de teorii ale conspirației, care consideră că producătorii de medicamente urmăresc să facă bani de pe urma lor”, explică farmacista.

Ce ar fi de făcut? „Populația să fie educată medical, dar în masă, cu ajutorul spoturilor tv. Așa cum le spunem oamenilor să nu consume zahăr, sare, așa cum le spunem să bea doi litri de apă pe zi, tot așa ar trebui atenționați să renunțe la automedicație, să meargă mai des la medic și să nu cumpere produse de pe internet doar pentru că sunt la modă, te ajută să slăbești sau ți le prezintă vreun mare influencer”, a mai declarat Radu Gănescu.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro