Scenariu sumbru al autorităților, în cazul unui cutremur puternic în România: peste 42.000 de oameni ar muri. Ce spun rapoartele despre efecte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trei sferturi din populația României ar avea de suferit, dacă ar avea loc un cutremur de cel puțin 7,4 grade pe scara Richter, precum seismul din 1977, potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU. Specialiștii estimează peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro. Un seism puternic ar schimba total fața Bucureștiului, unul dintre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.
Cuprins:
România are unul dintre cele mai mari niveluri de hazard din Europa și unul dintre cele mai mari niveluri de risc seismic.
Dintre dezastrele naturale, cutremurul este cel mai devastator
Cutremurele de peste 7,5 grade pe scara Richter din Turcia care au avut loc luni, 6 februarie, au adus din nou în discuție posibilitatea unui seism în viitor, în România.
Anul acesta se împlinesc 46 de ani de la cutremurul devastator de 7,4 grade pe Richter din martie 1977. Atunci, au murit peste 1.500 de oameni, aproape 1.400 dintre ei doar în Capitală. Alți peste 11.300 de oameni au fost răniți.
Un seism cu o magnitudine asemănătoare ar avea un impact „deosebit de grav”, arată Planul național de management al riscurilor de dezastre, realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Documentul, actualizat anul trecut, are la bază datele rezultate în proiectul Ro-Risk, care a analizat riscurile de dezastre la nivel național.
Dintre cele 10 dezastre naturale analizate, cutremurul ar provoca și cele mai multe pagube, umane și materiale, relevă planul IGSU. Aproape 75% din populație, din care majoritatea covârșitoare din mediul urban, și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului la cutremur.
Pagube umane și materiale mai mari decât după momentul ‘77
Într-un eventual cutremur puternic, 42.000 de oameni ar muri, alți 300.000 vor fi răniți și peste 850 de kilometri de infrastructură de transport ar fi distrusă. Pierderile materiale directe se ridică la peste 25 de miliarde de euro, arată planul IGSU.
Specialiștii vorbesc și despre modificări ale reliefului în cazul unui șoc puternic. Sunt, de asemenea, posibile pagube atât de mari la infrastructurile importante, precum cea electrică, de exemplu, încât să se creeze blocaje imediat după cutremur.
În București, cel puțin 23.000 de clădiri s-ar putea prăbuși
Cea mai activă și puternică sursă seismică se află în Vrancea și afectează două treimi din teritoriul României. Undele seismice care pleacă din Vrancea ating însă și o parte din teritoriul Republicii Moldova și din Bulgaria.
Pe teritoriul României, cutremurele vrâncene pot afecta 40 de localități urbane, mai arată documentul IGSU, în special pe direcția Iași - Focșani - București.
Cel mai mult va avea de suferit Bucureștiul, capitala europeană cu cel mai ridicat risc de dezastre și printre primele orașe din lume ca vulnerabilitate la risc seismic.
<a href="https://isubif.ro/local/planul-de-acoperire-si-analiza-a-riscurilor-bucuresti/" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Planul</strong></a><strong> de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență, arată că ar muri peste 6.500 de bucureșteni, iar alți cel puțin 16.000 ar fi răniți grav.</strong>
23.000 de clădiri din Capitală ar suferi avarii uriașe, 1.000 dintre ele până la colaps total sau parțial.
O clădire pe an
Documentul mai atrage atenția că vor fi afectate, în același timp, și rețelele de termoficare și de gaze naturale. Nici clădirile școlilor și ale spitalelor nu ar scăpa. Două dintre cele mai mari unități medicale din țară, care se află la București și deservesc mii de pacienți zilnic, s-ar prăbuși la un seism de magnitudine peste 7: Institutul Clinic Fundeni și Centrul de Transfuzii Sangvine.
Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri în clase de risc seismic, de prăbușire la cutremur, majoritatea aflate în centrul Capitalei. Numărul real este mult mai mare, pentru că nu toate clădirile au fost expertizate.
În ultimii 30 de ani, Primăria Capitalei a consolidat doar 30 de imobile, potrivit Hotnews. O clădire pe an. În 2021, municipalitatea s-a apucat de lucrări de consolidare la un singur imobil.
Conform Ministerului Dezvoltării, aproape 2.700 de clădiri din România sunt în clase de risc seismic I și II.
Harta zonelor izolate de dărâmături
Un cutremur puternic ar schimba profund harta Bucureștiului.
<strong>Suprafața totală a zonelor de dărâmături, în posibilitatea unui seism, va fi de aproape 230 de hectare, potrivit platformei </strong><a href="https://sites.google.com/rerise.org/dupacutremur?pli=1" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>DupăCutremur.ro.</strong></a><strong> Înseamnă de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu.</strong>
25 de kilometri de drumuri vor fi blocați în urma prăbușirii clădirilor.
Platforma, creată de Re:Rise, ONG ce se ocupă de implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur, atrage atenția că numeroase zone din Capitală sunt în risc de izolare după un seism din cauza blocării căilor de acces. Autoritățile vor fi nevoite să depună mari eforturi ca să curețe arterele importante de moloz.
Cele mai mari cutremure din România
Cele mai mari seisme au fost în 1940, 1977 și 1986. Cutremurul din 1977 din România nu este cel mai puternic, dar a făcut cele mai multe ravagii. Este primul înregistrat științific.
Cel din 1940 a fost de 7,7 și a avut loc la 150 de kilometri adâncime. A provocat aproape 600 de morți și aproximativ 1.300 de răniți. Blocul Carlton s-a prăbușit atunci, în București. În urma seismului din 1986 au murit 150 de oameni și au fost răniți vreo 560. Peste 55.000 de clădiri au fost distruse sau avariate.
Mii de morți în Turcia și Siria
În Turcia, bilanțul morților a ajuns marți seară la peste 5.400 după cutremurul devastator de luni dimineață, succedat de zeci de replici. Sunt zeci de mii de răniți.
Primul cutremur a fost resimțit și în Siria, unde au fost anunțate peste 1.800 de decese.
Mai multe țări, printre care și România, au trimis în Turcia echipe de salvatori pentru a ajuta autoritățile turce în scoaterea victimelor de sub dărâmături.
User Șters 08.02.2023, 10:14
Șuvoi de oportunități acum pentru alți băieți "dăștepți"! Să te ții acu', vor sări care mai de care cu rapoarte, studii, analize, statistici, toate plătite gras, din care nu se va materializa nimic! Când va veni cutremurul, vor pune proptele din studiile făcute și vor arăta extrasele de cont!