Cum Ar Răspunde Sistemul De Sănătate Din România La Un Cutremur De Magnitudinea Celui Din Turcia. Două Mari Spitale Din București Ar Pica

Unitățile medicale fac parte din infrastructura critică de intervenție post-cutremur. În același timp, așa cum s-a întâmplat și la cutremurul din ‘77, o bună parte din ele vor fi, la rândul lor, afectate de seisme. Un sfert din spitalele din București au fost evacuate în urma cutremurului de atunci, iar bolnavii internați acolo au fost relocați.

Cutremurele din 6 februarie care au lovit Turcia și Siria au pus la pământ mii de clădiri, unele dintre ele spitale și maternități. Pacienții și nou-născuții au fost evacuați și mutați în alte unități medicale. Toate sunt însă copleșite de numărul de mii de răniți în urma cutremurelor.

După 46 de ani de la seismul devastator care a lovit România, situația ar fi cu atât mai gravă în 2023, dat fiind că, în esență, statul român nu a ridicat spitale noi, după revoluție. Clădirile sunt deci și mai fragile. O arată mai multe documente și rapoarte.

Recomandări

VIDEO Nervozitatea șefilor ASF când sunt întrebați de presă: ați încasat primă de performanță în 2022? Vicepreședinte: „Aveți un fix!” și a acoperit cu hârtii telefonul cu care era filmat

1 din 3 spitale ar putea fi grav avariat la un cutremur puternic

„O treime din spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, arăta un document al Curții de Conturi, publicat în 2022.

Aproximativ jumătate din cele 375 de spitale din România sunt expuse la niveluri medii de hazard seismic, în timp ce 3% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic, spunea și un document al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

În 2018, Departamentul pentru Situații de Urgență a făcut ultimul mare exercițiu de simulare a unui cutremur de 7,5 grade. În scenariul DSU, victimele estimate erau 4.380 de morți, 8.040 de răniți, aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost.

Exercițiul DSU mai lua în calcul și că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial.

Cazul Fundeni. Două din cele mai importante spitale ale României ar putea fi culcate la pământ de un cutremur mai serios

Bucureştiul ar putea fi lovit oricând de un cutremur devastator de 7,5 grade pe scara Richter, potrivit estimărilor făcute de specialiști. Deşi au avut decenii să se pregătească, autorităţile nu asigură nici măcar protecţia salvatorilor. Multe dintre spitalele Bucureştiului ar putea pica la un cutremur major. Printre acestea se află şi cele două institute de la Fundeni, unele dintre cele mai scumpe şi greu de înlocuit structuri medicale de stat din România. În fiecare an, medicii salvează sute de vieți aici.

Recomandări

Patronul Euroins, Assen Hristov, acuză că „un angajat al SRI, Gabriel Cojocaru, care lucrează la prevenirea spălării banilor”, face parte din „haita care a ucis o companie sănătoasă, Euroins”

Directorul financiar și șeful Biroului Achiziții de la Institutul Fundeni, trimiși în judecată pentru luare de mită

Institutul Naţional de Boli Cardiovasculare este singurul centru cu acest profil din sudul României, așa că preia cazuri serioase din toată regiunea. La Institutul Clinic Fundeni funcţionează patru centre de excelenţă în gastroenterologie, mai multe secţii de hematologie şi de oncopediatrie. Tot aici se fac aproape toate tipurile de transplant: de rinichi, ficat, pancreas și măduvă. Două din cele mai importante spitale ale României, ar putea fi culcate la pământ de un cutremur mai serios.

Mulți dintre pacienții tratați la Fundeni nu ar avea unde să fie direcționați, dacă s-ar întâmpla ceva cu spitalul. În plus, la Fundeni se află, în orice moment al zilei, mai mult de 1.000 de pacienţi cu boli grave, peste 1.500 de medici, asistenţi medicali şi studenţi, personal supraspecializat şi aparatură de înaltă performanţă. Toate ar fi în pericol, dacă ne-am confrunta cu un cutremur cu magnitudine de 7,5 grade pe scara Richter.

Recomandări

„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins

Zvonul că Institutul Clinic Fundeni se află într-o clădire cu bulină roşie circulase cu mulți ani înainte să fie confirmat, în 2017, când fostul manager Carmen Orban a cerut o expertiză tehnică.

Expertiza a concluzionat că institutul este în clasa doi de risc seismic. Concret, asta înseamnă că, la un cutremur mai mare, toate instalaţiile interne ar fi complet date peste cap.

Spitalele care se află în clasa doi de risc seismic ar putea rămâne în picioare la cutremur, dar asta nu înseamnă că n-ar fi afectate. „Tot ce înseamnă blocuri operatorii nu o să mai poată să funcționeze. Un RMN care trebuie calibrat într-o anumită poziție nu o să mai poată să funcționeze”, explica Mihai Șercăianu, inginer specializat în inginerie urbană, într-un reportaj Digi24.

Centrul de transfuzii ar putea fi îngropat de un cutremur

O altă mare problemă este amplasarea celui mai mare Centru de Transfuzii Sanguine într-o clădire cu risc seismic.

Institutul National de Hematologie Transfuzionala si Centru de Transfuzii Sanguine din Bucuresti. Foto: Agerpres — Institutul National de Hematologie Transfuzională și Centru de Transfuzii Sanguine din București. Foto: Agerpres

Activitatea CTS se desfășoară într-un fost bloc de locuințe, o clădire veche din anii ‘40. Nu a fost niciodată reabilitată și prezintă risc la cutremur, incendiu şi inundaţii. În 2017, primarul de atunci al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunța că va fi construită o clădire nouă pentru CTS, în curtea Spitalului Filantropia. Ministerul Sănătății repeta promisiunea în februarie 2018. Cinci ani mai târziu, acest lucru nu s-a întâmplat.

Centrul de Transfuzii Sanguine deservește 60 de spitale. Asta implică o capacitate mare în zilele de rutină, care ar crește exponențial în cazul unui cutremur. Sute sau mii de victime cu traumatisme ar putea necesita transfuzii.

Zi de zi, în jur de 250 de oameni vin să doneze sânge aici, iar instituția are în jur de 100 de angajați. Riscul imediat ar fi punerea în pericol a acestor oameni, dacă un cutremur s-ar petrece în timpul programului de lucru. Dar nu e singurul risc.

Apoi, ca să poată prelucra sânge pentru zeci de spitale, are și cele mai importante dotări din țară, iar echipamentele medicale scumpe ar fi, la rândul lor, puse în pericol de un cutremur mare. Chiar dacă oamenii ar merge să doneze sânge la spitalele afectate puțin sau deloc, capacitatea de analiză și procesare a plasmei ar fi cel puțin înjumătățită în cazul în care n-ar mai fi funcțional CTS din Capitală.

Spitale care stau să cadă și în țară

În plus, un alt centru de transfuzii din regiunea care ar fi afectat de un cutremur de magnitudine mare, cel din Buzău, se află momentan tot într-o clădire cu risc seismic, după cum arăta un reportaj TVR anul trecut. Din 1974, când a fost ridicat, centrul de transfuzii din Buzău nu a fost niciodată reparat sau consolidat. Clădirea, veche de aproape 50 de ani, este plină de fisuri și are structura de rezistență afectată. Experții au încadrat-o în clasa a doua de risc seismic.

O analiză făcută de publicația Europa Liberă arată că situația multor spitale din țară – unele dintre ele construite la 1900 – nu s-a schimbat prea mult după raportul din 2018.