Fragmente de istorie pe aleile din Cișmigiu. Ce ascund stâlpii măcinați de vreme sub straturile de vopsea: „Este un miracol”

În inima Parcului Cișmigiu, printre alei curate și arbori seculari, supraviețuiesc discret o serie de stâlpi de iluminat din fontă, care spun o poveste mai puțin vizibilă a orașului.

Vopsiți în verde și marcați de trecerea timpului, acești stâlpi abandonați sunt, fără îndoială, fragmente de istorie, de patrimoniu urban, rămase dintr-o epocă în care Bucureștiul își construia identitatea modernă.

Stâlpii de fontă care au rezistat modernizării

Cișmigiul este cel mai vechi parc al Bucureștiului. La o aruncătură de băț de biroul primarului general se afla această bijuterie, de care s-a ocupat arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer.

Primele sisteme de iluminat din parc datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Capitala făcea tranziția de la felinarele cu gaz la electricitate.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Chiar și acum, pe aleile parcului există astfel de stâlpi din fontă, măcinați de vreme, dar care au supraviețuit modernizărilor din zonă.

Zilele trecute am găsit câțiva astfel de stâlpi cu vechea stemă a Municipiului București, turnată direct în fonta stâlpilor de iluminat, care datează din perioada interbelică.

Detaliile inedite de pe stâlpii de iluminat din Cișmigiu

Specialiștii în domeniu spun că figura de pe scut este Sfântul Dimitrie, considerat ocrotitorul spiritual al orașului București.

Acesta este reprezentat purtând haine militare romane, tunică și platoșă. Într-o mână ține o suliță, iar în cealaltă o cruce, simbolizând victoria credinței și rolul său de apărător.

Deasupra scutului se observă o coroană murală cu turnuri. Conform istoricilor, numărul de turnuri indică rangul localității, fiind rezervat exclusiv capitalelor de țară și orașelor de primă importanță.

Nu pe toți stâlpii mai există această figurină a Sfântului Dimitrie. Unele au fost tăiate sau furate, dar există și stâlpi care păstrează vie această istorie.

„Faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol”

Starea actuală a acestor stâlpi, cu straturi succesive de vopsea și detalii erodate, indică o adevărată pagină de istorie abandonată.

Cu greu se observă că, sub scut, se află o eșarfă pe care, deși vopseaua groasă a acoperit literele în timp, se regăsește deviza istorică a capitalei: „PATRIA ȘI DREPTUL MEU”.

„Această variantă a stemei, cu Sfântul Dimitrie stând în picioare, a fost utilizată oficial până la instaurarea regimului comunist, când simbolurile religioase au fost eliminate”, spune unul dintre pasionații de istorie.

Persoana consultată de Libertatea mai spune că „acești stâlpi-document fac parte din infrastructura de modernizare a orașului din prima jumătate a secolului XX, iar faptul că s-au păstrat în Cișmigiu este un mic miracol administrativ, oferind parcului acea atmosferă autentică”.

În București, mai sunt obiecte unicat pe care există sigla veche a orașului și cu imaginea Sfântului Dimitrie. Libertatea a scris în iunie 2020 despre stâlpii de iluminat din Dealul Mitropoliei, vechi de 130 de ani, realizați de industriașul Pierre Keilhauer. Dar și alți trei, turnați în atelierul francezului Louis Lemaître.

Băncile aduse din Franța au peste 100 de ani

De-a lungul timpului, parcul a trecut prin mai multe etape de reamenajare, iar o parte dintre elementele originale au fost înlocuite. Cu toate acestea, unele piese au fost păstrate, contribuind la farmecul istoric al locului.

De exemplu, rezistă și astăzi câteva bănci unicat realizate în Franța, într-o turnătorie vestită. Montate în 1930 la Universitatea din București, băncile au fost mutate ulterior în Cișmigiu.

Pe laterala băncilor se poate vedea inscripția „Val dOsne Barbezat”. Acestea au fost executate la turnătoria de artă a lui Gustave Barbezat, din Val dOsne, Franța.

Pe băncile-unicat din București se mai poate observa și vechea siglă a orașului, care îl reprezintă pe Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Bucureștiului, ceea ce înseamnă că setul de bănci a fost o comandă specială pentru România.

Cele trei cântare rezistă de 98 de ani

Nu doar stâlpii și băncile sunt obiecte-unicat în parc. Și celebrele cântare reprezintă un punct de atracție important.

În 1928, frații Gheorgon au adus din Germania un lot de cântare electrice. Trei dintre ele au fost montate în Cișmigiu, două în Herăstrău, două în Parcul Carol, iar restul în diferite zone ale Bucureștiului.

După cel de-al Doilea Război Mondial, multe dintre ele au fost desființate, singurele care au mai fost păstrate și care sunt funcționale fiind cele montate și astăzi vizavi de Primăria Generală.

Acestea sunt funcționale și în prezent, contra unei monede de 50 de bani, chiar dacă au mai fost vandalizate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro