România amână să primească 6 miliarde de euro: de ce tărăgănează Guvernul cu trei ani accesul la Fondul Social pentru Climă

Această decizie ar putea întârzia implementarea noului sistem european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS2, care impune taxe suplimentare furnizorilor de combustibili și energie, costuri ce vor fi transferate consumatorilor.

Ce este ETS2 și cum afectează prețurile la energie?

ETS2 extinde sistemul european ETS existent, care până acum taxa doar industriile mari și sectorul energetic, către sectoare precum transportul rutier și încălzirea clădirilor.

Conform estimărilor Ministerului Energiei, această măsură ar putea crește prețurile la combustibili cu 0,7-0,8 lei/litru fără TVA, în scenariul de bază, iar în scenarii mai pesimiste, creșterea ar putea ajunge la 1,18 lei/litru pentru motorină și 1,15 lei/litru pentru benzină.

De asemenea, costurile gazelor naturale ar putea crește cu 30% în cele mai sumbre scenarii.

Ce beneficii are România de la Fondul Social pentru Climă

Uniunea Europeană a creat Fondul Social pentru Climă (FSC) pentru a sprijini cetățenii în tranziția către energie verde. Fondul, în valoare de 86,7 miliarde de euro, este disponibil în perioada 2026-2032 și finanțează măsuri precum izolarea locuințelor, instalarea pompelor de căldură și dezvoltarea transportului public accesibil.

România ar putea beneficia de aproximativ 6 miliarde de euro din acest fond. Totuși, accesul la bani este condiționat de implementarea ETS2, care devine obligatoriu din 2027.

Cu toate acestea, Ministerul Energiei a propus amânarea aplicării sistemului până în 2030, ceea ce ar reduce perioada în care România poate accesa fondurile.

De ce cere România amânarea ETS2?

Ministerul Energiei susține că efectele ETS2 asupra populației ar fi imediate, crescând prețurile la energie și combustibili, iar acest lucru ar putea accentua inflația și sărăcia energetică.

„Poziția instituției este că efectele pozitive ale FSC se materializează în timp, iar impactul ETS2 asupra prețurilor este imediat. În absența unei implementări sincronizate și a unei capacități administrative consolidate, există riscul ca populația vulnerabilă să suporte costurile înainte de a beneficia efectiv de sprijin”, a explicat Ministerul Energiei, citat de HotNews.

Totodată, ministerul a subliniat că România nu este încă pregătită să implementeze ETS2, având nevoie de timp pentru a dezvolta infrastructura administrativă și pentru a proteja consumatorii vulnerabili.

Estimările arată că implementarea ETS2 ar putea genera un cost suplimentar de 1,8-2 miliarde de euro anual, suportat inițial de furnizori și transferat ulterior consumatorilor.

Critici din partea altor oficiali

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a criticat decizia de amânare a implementării ETS2, considerând că este o abordare contraproductivă.

„Avem totul bine pregătit. Corespondența cu Comisia este una foarte avansată, dar, din păcate, la nivel național nu suntem pregătiți să adăugăm o taxare adițională, chiar dacă este una minimală față de cele 5-6 miliarde care ar urma să fie luate prin FSC”, a declarat acesta în Parlament, conform Agerpres.

Pîslaru a precizat că amânarea până în 2030, propusă de Ministerul Energiei, ar putea pune în pericol accesul României la fondurile europene și ar putea întârzia măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

Riscuri juridice și economice

Ministerul Energiei a recunoscut că există un „risc juridic real” ca amânarea să determine declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene.

„Riscul principal asociat unei eventuale întârzieri este unul de conformare cu dreptul Uniunii Europene și, în plan secund, de o posibilă afectare a accesului deplin la instrumentele financiare dedicate ETS2, inclusiv Fondul Social pentru Climă”, a precizat Ministerul Energiei.

În plus, ministerul subliniază nevoia de evaluări suplimentare asupra impactului economic și social al ETS2 pentru a asigura o tranziție echilibrată și sustenabilă.

„Succesul ETS2 în România depinde nu doar de respectarea calendarului european, ci și de capacitatea de a proteja consumatorii vulnerabili, de a utiliza eficient Fondul Social pentru Climă și de a finanța investiții structurale care reduc costul final al tranziției”, a subliniat instituția.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro