UPDATE. Superimunitatea judecătorilor CCR a trecut de Parlament

UPDATE ora 17.40 ”S-a dorit introducerea unei imunități și, în ciuda controlului de neconstituționalitate, dar în forma aceasta se menține competența plenului CCR. Articolul în privința încuviințării măsurilor privind percheziționarea, reținerea judecătorilor CCR, trimiterea în judecată ar trebuie, conform Articolului 142 din Constituție să se dea în urma încuviințării a trei instituții, Senatul, Camera Deputaților și președintele României. Deși proiectul transpune o parte din considerentele CCR, menține superimunitatea CCR. PNL va vota împotriva proiectului”, a spus Iulia Scîntei, în plen.

PSD a spus, prin vocea lui Șerban Nicolae, că Parlamentul nu s-a preocupat de acest lucru pentru că nu și-au închipuit un abuz de acest fel, în privința unui judecător CCR, și anume Toni Greblă.

”Un asemenea abuz incalificabil a fost respins de ÎCCJ, care a respins cererea de reținere, însă acesta a fost înlăturat de plenul Curții, prin protocoalele secrete”, a precizat senatorul PSD.

Soluția este una echilibrată”, a mai spus Șerban Nicolae, precizând că se repară astfel de abuzuri.

Reexaminarea a fost admisă cu 70 de voturi ”pentru” și 28 de voturi ”împotrivă”.

Deputaţii au adoptat proiectul privind superimunitatea judecătorilor CCR, cu 171 de voturi “pentru”, 91 de voturi “împotrivă” şi 9 abţineri. USR s-a pronunţat împotriva modificărilor.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Deputatul USR Stelian Ion: “S-a mai încercat o dată conferirea de superimunităţi judecătorilor CCR pe care nici nu le cred că le-au cerut. Credem că CCR trebuie să se bucure de încrederea cetăţenilor şi de aceea nu au nevoie de astfel de beneficii”.

Comisia juridică propune plenului Senatului proiectul în varianta Camerei Deputaţilor, care a eliminat din textul adoptat iniţial de Parlament prevederile potrivit cărora judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii şi judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Ca urmare a punerii în acord a proiectului de lege cu decizia CCR, deputaţii au stabilit, iar senatorii vor analiza prevederea potrivit căreia, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii Curţii sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Curtea Constituţională a decis în 20 martie, la sesizarea parlamentarilor PNL şi USR, că unele dispoziţii din legea de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt neconstituţionale.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Senatul va reexamina proiectul de modificare în calitate de for decizional.

Citește și: RETROSPECTIVĂ/ Săptămâna haosului în politică. Punct culminant în războiul lui Dragnea cu Statul Paralel

Urmărește-ne pe Google News