„Aceasta este prima tehnologie capabilă să creeze povești”, spune Harari, explicând apoi și de ce acest lucru este ceva extrem de periculos, în opinia sa: credința colectivă în povestiri, de orice natură ar fi ele – despre religie, națiuni, avuție -, a alimentat dintotdeauna dominația omenirii asupra Pământului. De-acum, inteligența artificială poate îndeplini această funcție, luând poveștile din mâinile oamenilor.
„Noua generație de inteligență artificială nu doar răspândește conținutul produs de oameni. Poate produce conținutul de la sine”, spune Harari. „Încercați să vă imaginați ce înseamnă să trăiți într-o lume în care majoritatea textelor și melodiilor, apoi serialele și imaginile TV sunt create de o inteligență non-umană. Care ar putea fi consecințele preluării culturii de către IA?”.
Avertismentul lui Harari vine la câteva zile după ce o revistă germană a publicat un interviu fals cu Michael Schumacher, generat de inteligența artificială – decizie care a dus la demiterea redactorului-șef.
Un alt exemplu de intervenție IA – în zona culturală, despre care vorbește Harari – a venit de la artistul german Boris Eldagsen, care a lucrat mai multe decenii ca fotograf și care a câștigat recent un premiu prestigios cu o imagine realizată cu inteligența artificială. El a refuzat premiul și a precizat că a făcut acest experiment pentru a atrage atenția asupra riscurilor pe care le prezintă IA.
„Democrația s-a terminat”
Un alt aspect important luat în discuție de Harari este manipularea, care, cu ajutorul inteligenței artificiale, poate lua proporții înfricoșătoare.
Oamenii, explică istoricul, sunt influențați de părerile celor din jurul lor, iar utilizarea IA reprezintă un instrument de manipulare a discursului public fără precedent, care va face ca marile scandaluri din trecut, inclusiv influențarea unor alegeri, să pară minore.
„Aceasta este în special o amenințare pentru democrații, mai mult decât pentru regimurile autoritare, deoarece democrațiile se bazează pe dialog. Democrația este, practic, o conversație, oameni care vorbesc între ei. Dacă discuția este preluată de inteligența artificială, democrația s-a terminat.”
Pentru a-și transmite mesajele, spune Harari, „Regimul nazist se baza pe tehnologii precum trenuri, electricitate și radiouri. Nu aveau instrumente precum inteligența artificială. Un nou regim de acest fel, în secolul 21, va avea instrumente mult mai puternice. Iar consecințele ar putea fi mult mai dezastruoase. Este ceva căreia nu știu dacă omenirea îi poate supraviețui.”
Harari se alătură și celor care, de ceva vreme deja, atrag atenția asupra impactului pe care inteligența artificială îl poate avea asupra pieței muncii: „O mulțime de persoane pot rămân complet fără loc de muncă, nu doar temporar. Am putea ajunge într-un punct în care sistemul economic să facă milioane de persoane complet inutile. Acest lucru va avea implicații psihologice și politice teribile”.
Istoricul israelian se adaugă unei liste în creștere de personalități care atrag atenția asupra pericolului reprezentat de inteligența artificială. Mii de experți, inclusiv fondatorul Tesla și SpaceX Elon Musk, au semnat o scrisoare, luna trecută, în care solicită o pauză în cercetarea pe platforme precum Chat GPT.
Înaintea lui Harari, un specialist important din domeniul inteligenței artificiale avansate, Eliezer Yudkowsky, a avertizat că „dacă cineva construiește o inteligență prea puternică, toată lumea de pe Pământ va muri”.
Foto: Profimedia